Page 39 - morisena13_19

Revistă de cultură istorică

În anul 1916 a fost încorporat timp de un an în În toamna anului 1918, contribuie la înfiinţarea
Regimentul 61 Infanterie Timişoara. În toamna anului 1918 Gărzilor militare naţionale din judeţul Caraş-Severin, a
a fost delegat al Cercului electoral Ciacova din comitatul Consiliilor naţionale şi a Consiliilor muncitoreşti. La 30
Timiş la Adunarea de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. noiembrie participă la consfătuirea organizată de P.N.R. şi
Nu a reuşit să ajungă la Alba Iulia, deoarece delegaţia din P.S.D. din Ardeal şi Banat la Alba lulia, ca delegat titular
care făcea parte a fost reţinută de către autorităţile militare al secţiei române a P.S.D. din Timişoara, unde se pronunţă
sârbe în gara Timişoara, delegaţii fiind eliberaţi în ziua de pentru Unirea fără condiţii a Transilvaniei cu România
2 decembrie 1918. şi înfăptuirea de reforme democratice. Alături de Caius
După Unire a devenit membru al Partidului Naţional Brediceanu şi Silviu Dragomir este ales notar al Marelui
Liberal, iar Ia 9 iunie 1930 a înfiinţat şi condus organizaţia Sfat Naţional Român.
Partidului National Liberal din Ciacova. A deţinut funcţia La Timişoara editează în 1919 gazeta „Înainte”,
de prefect al judeţului Timiş-Torontal în două rânduri, 4 ca organ al P.S.D. român din Banat. Şi după împlinirea
februarie 1922-4 iulie 1925 şi 27 iunie 1927-15 noiembrie marelui vis al românilor, activitatea lui Traian Novac
1928. În timpul regimului de autoritate monarhică a regelui este susţinută şi neobosită; în cadrul organizaţiilor social-
Carol al II-lea a fost președinte al organizației Frontului democrate, pentru apărarea drepturilor oamenilor muncii, a
Renașterii Naționale a județului Timiș-Torontal. libertăţilor democratice, având un rol conducător. În lunile
A înființat banca „Ciacoveana” și a fost unul dintre august-septembrie 1940 este unul dintre organizatorii
acționarii principali ai fabricii „Kandia” din Timișoara. marilor demonstraţii de la Timişoara împotriva Dictatului
A participat la adunarea de constituire a Regionalei de la Viena.
„Astra Bănățeană” din 28 februarie 1937, în calitatea de Activitatea lui continuă şi după 1944. În anul 1946
președinte al „Caselor Naționale” din Banat. În discursul este primar al municipiului Timişoara. Onest şi demn, nu
ținut cu această ocazie și-a exprimat convingerea că „tot ce acceptă compromisul cu regimul totalitar, fiind scos cu
este întemeiat pe cultură este indestructibil mai ales când forța din primărie de o bandă de derbedei bătăuși, condusă
la baza ei se găseşte moralitatea“. de comuniști. Refuzând să se alăture grupului social-
Pentru activitatea desfășurată a fost decorat cu democrat a lui Lothar Rădăceanu care urma să fuzioneze
Ordinul „Coroana României” în grad de comandor și
„Răsplata Muncii”. cu comuniștii, după 1947 va fi arestat și întemniţat. Cu
sănătatea grav zdruncinată va suporta mai mulţi ani
În anul 1952 a fost arestat, apoi deportat și eliberat domiciliu obligatoriu, departe de familie.
după 9 luni de detenție, fiind obligat să-și ducă viața în
privațiuni și izolare. Se stinge din viaţă la Timişoara în 18 iulie 1969.
S-a stins din viață la 8 decembrie 1967.
AVRAM CORCEA (1868-1951)
TRAIAN NOVAC (1882-1969)
Preot și folclorist, scriitor originar din Coștei (născut
Luptătorul socialist se naşte în 2 octombrie 1882 la la 14 aprilie 1868), părinții săi fiind țărani.
Ticvaniul Mic. Urmează cursurile primare în localitatea Școala primară o face la Coștei, liceul la Beiuș și
natală, iar cele gimnaziale la Banjaluka (Bosnia). În anul Teologia la Sibiu. La 12 mai 1891 este numit preot în satul
1900 se află la Oraviţa; intră în rândul clasei muncitoare, de origine, unde va desfășura o intensă activitate pentru
având meseria de tâmplar. emanciparea consătenilor. Lui i se datorează aprobarea
Însufleţit de idealul dreptăţii sociale, fiind un orator Statutului Reuniunii de citire și cântări Coștei, precum și
talentat, va avea un rol important în mişcarea socialistă din continuarea activității acestei societăți cultural-artistice;
Transilvania. În anul 1903 devine membru al P.S.D. Din de altfel, a și fost ales în fruntea Reuniunii, el rămânând în
28 martie 1905 este ales secretar general al sindicatului funcția de președinte până în anul 1918. Sub conducerea lui
muncitorilor de pământ din Banat, când înfiinţează 75 secţii corul bisericesc se transformă în cor laic și ajunge ,,pe cele
ale acestuia în satele bănăţene. Este întemniţat în câteva mai înalte culmi ale măiestriei profesionale’’ și tot acum se
rânduri de autorităţile austro-ungare ca fiind conducătorul înființează fanfara în cadrul societății culturale pomenite.
și organizatorul numeroaselor greve ale muncitorilor şi În anul 1906 corul coșteian participă la Concursul corurilor
ţăranilor. În anul 1907 este membru al Comitetului Central tuturor românilor cu ocazia Expoziției jubiliare de la
al Secţiei române a P.S.D., iar în timpul primului război București. Concursul este desfășurat în „Arenele romane”,
mondial are o bogată activitate împotriva militarismului corul având în repertoriu cântecele: „Marșul” , „La arme”,
şi războiului. „Durerea Basarabiei”, „Ceasul rău”.

Pag. 37