Page 58 - morisena13_19

MORISENA, anul IV, nr. 1 (13)/2019

din secolul al XVIII-lea, dar prezența lor în regiune a fost, Note:
cu siguranță, mai veche. Nu există localități în care să fi
format grupuri majoritare, dar începând cu a doua jumătate 1 Crețan, Remus, 1999, Etnie, confesiune și
a secolului al XX-lea, numărul lor a crescut rapid, datorită comportament electoral în Banat. Studiu geografic
sporului natural, dar și imigrației. În satele bănățene romii (sfârșitul secolului al XIX-lea și secolul al XX-lea), Editura
Universității de Vest, Timișoara, p. 8.
2 Idem, p. 9.
3 Erik Trinkausa*, Ștefan Milota, Ricardo Rodrigo,
Gherase Mircea, Oana Moldovan, Early modern human
cranial remains from the Peştera cu Oase, Romania,
Journal of Human Evolution 45(3):245-53 · October 2003,
doi:10.1016/j.jhevol.2003.08.003
4 Madgearu, Alexandru, 1993, Contribuții privind
datarea conflictului dintre ducele bănățean Ahtum și
regele Ștefan I al Ungariei, în Banatica, 12, Reșița, 1993,
2, p. 5-12.
5 Andea, A., 1996, Banatul cnezial până la
înstăpânirea Habsburgică (1718), Editura Banatica, Reșița.
Structura etnică a populației Banatului 6 Ehrler, J., 1972, Banatul, de la origini până acum,
la Recensământul din 1880
1774, Editura Facla, Timișoara.
7 Țintă, A., 1972, Colonizările habsburgice în
se așezau la periferie unde formau comunități segregate. Banat 1716-740, Ed. Facla, Timișoara.
Nomadismul a fost aspru pedepsit de autorități încă 8 Narai, E., 2008, Aspecte privind situația
din secolul al XVIII-lea. În prezent, comunități rome minorității germane din județele Caraș și Severin în anii
numeroase se află cu precădere în mediul rural, în sate 1940-1944, în Analelele Banatului, SN., Arheologie-
care s-au depopulat fie din cauza plecării germanilor în istorie, XVI, Timișoara 2008.
Germania, fie din cauza plecării locuitorilor în centrele 9 Berceanu I., Ronkov A., Parvan M., Mirkovics A.,
industriale Reșița și Timișoara. Procente semnificative, dar Kalcsov C., Vasilcin I., Sârbu I., Ganciov E., Boboiciov
nu majoritare, formează în satele din apropierea Reșiței M., Velciov P., 2006, Monografia localității Dudeștii Vechi
(Ticvaniu Mare, Secășeni, Doclin), Lugojului (Măguri – Jud. Timiș, Editura Mirton, Timișoara.
singurul sat în care dețin majoritatea), triunghiul Jimbolia 10 Munteanu, Ion, 2005, Emigrări din Banatul
-Timișoara-Sânnicolau Mare (Dudeștii Noi, Comloșu istoric la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul
Mare, Saravale, Sânpetru Mare) . secolului al XX-lea, în Analele Banatului, S.N., Arheologie
16
– Istorie, XII-XIII, 2004-2005.
Recensământul din 2011 relevă existența mai 11 Munteanu, Ion, 2006, Banatul istoric 1867-
multor localități bănățene în care populațiile minoritare 1918. Aşezările. Populaţia, vol. I, Editura Excelsior Art,
reprezintă peste 20%, dar ponderea acestora urmează Timişoara.
un trend descendent. Principalele cauze sunt bilanțul 12 www.recensamantromania.ro/rezultate-2/.
natural negativ și emigrarea tinerilor. De asemenea, 13 www.recensamantromania.ro/istoric/vizualizati-
căsătoriile mixte duc, în multe cazuri, la pierderea rezultate-rpl-1992-si-2002/.
identității etnice. 14 www.recensamantromania.ro/noutati/volumul-
În Banat cele mai multe localități cu populație ii-populatia-stabila-rezidenta-structura-etnica-si-
minoritară se află în Câmpia Timișului, datorită confesionala/.
faptului că acesta a fost principalul teritoriu de 15 www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002.htm
colonizare în secolele XVIII-XIX. Analizând în județul 16 Crețan, Remus, 1999, Etnie, confesiune și
Timiș distribuția spațială a unităților administrativ- comportament electoral în Banat. Studiu geografic
teritoriale cu ponderi de sub 80% a populației (sfârșitul secolului al XIX-lea și secolul al XX-lea), Editura
românești, observăm că acestea corespund localităților Universității de Vest, Timișoara
neromânești consemnate în sursele documentare din
secolele XVIII-XIX. O situație similară s-a păstrat și
în județul Arad.

Pag. 56