Page 59 - morisena13_19
P. 59

Revistă de cultură istorică



                      Ec. Dorotea Momir                            Dacă e să amintim câteva din vechile fabrici, care
                           (Timișoara)                        au făcut parte din zestrea industriei timişorene, ar trebui să
                                                              amintim următoarele: fabrica de lactate „Untim”, fabrica
               Producerea de chibrituri                       de legume şi fructe „Fructus”, fabrica de pâine din zona
                                                              Cetate, fabrica de încălţăminte „Filty”, clădiri demult sau
                           în Banat                           recent demolate, dar şi altele care încă mai există fizic, dar
                                                              stau ca nişte relicve, mărturii ale trecutului, aşteptându-
                                                              şi resemnate viitorul: fabrica de tutun şi ţigarete, fabrica
              Suntem cu toţii, zi de zi, martorii dispariţiei vechii   de ciorapi, fabrica de mase plastice „Dermatina”, fabrica
        industrii româneşti, care a cuprins şi industria Timişoarei,   „Soventul,  fabrica  de  ciocolată  „Kandia”,  abatorul,
        atât sub aspectul producţiei propriu-zise, cât şi din punct   fabricile din domeniul industriei textile: „Arta textilă”,
        de vedere fizic, clădirile fiind lăsate în paragină, iar mai   „1 iunie”, „ILSA”, „Uzinele Textile Timişoara”, fabricile
        apoi demolate.                                        din  industria  prelucrării  cărnii  „Comtimul”  şi  aş  mai
                                                              putea continua...
                                                                   Dar câţi dintre dumneavoastră ştiu sau au auzit că în
                                                              Timişoara a existat şi o fabrică de chibrituri?

                                                                   Fabrica de chibrituri de la Timişoara


                                                                   În  diversele  monografii  editate  la  începutul
                                                              secolului XX, („Mica monografie a Oraşului Liber Regal
                                                              Timişoara”, autor dr. Berkeszi István, tipărită la Tipografia
                                                              Uhrmann  Henrik  în  anul  1900;  lucrarea  „Oraşul
                                                              Liber  Regal  Timişoara.  Schiţă  monografică  de  Ármin
                                                              Barát”,  Tipografia  Heinrich  Uhrmann  din  Timişoara,
                                                              1902;  Josef  Geml,  „Timişoara  între  anii  1870-1920”,
                                                              Tipografia Helicon, 1927, un articol publicat în Timişoara
                                                              sub  supravegherea  comisiei  de  redacţie  a  Institutului
                                                              Naţional de Monografii – redactor dr. Samuil Borovszky

        Prima Fabrică de Chibrituri, Unsoare de Căruţă şi Produse   la Societatea Naţională de Monografii din Budapesta, în
                      Chimice din Timişoara S.A.              anul 1913), sunt menţionate următoarele date referitoare
                                                              la  aceasta  fostă  fabrică,  din  perioada  în  care  Timişoara
                                                              aparţinea imperiului austro-ungar:
              Motivele sunt multiple şi nu este nici locul şi nici   „Prima Fabrică de Chibrituri, Unsoare de Căruţă
        momentul  potrivit  să  analizăm  noi  motivele  ce  duc  la   şi Produse Chimice din Timişoara S.A.” a fost fondată în
        aceste realităţi.                                     anul 1883, ca fabrică a lui Karl Steiner junior. A trecut apoi
              Este  îmbucurător  totuşi  faptul  că,  în  afara  celor   în proprietatea lui Alexander Kohn şi Josef Herzl, iar din
        care trec nepăsători pe lângă aceste clădiri, mai există şi   anul 1894 funcţionează ca societate pe acţiuni”.
        acei  oameni  care  încearcă,  prin  diverse  modalităţi  ce  le   La  începutul  existenţei  sale,  clădirile  fabricii
        stau la îndemână, să militeze pentru păstrarea lor, pentru   se  întindeau  pe  o  suprafaţă  de  8.000  m²,  pe  malul
        conservarea  şi  chiar  pentru  introducerea  lor  în  circuitul   stâng  al  Begheiului,  ocupând  spaţiul  între  străzile
        turistic. Dar să fim realişti, în majoritatea cazurilor aceste   Crizantemelor,  căpitan  Damşescu,  Splaiul  Tudor
        demersuri sunt fără succes, fără rezultat. Şi ce păcat, aş   Vladimirescu şi Preyer.
        adăuga eu.                                                 „A  trecut  de  mai  multe  ori  prin  proprietatea  a
              Dar ce altceva s-ar mai putea face?             diferite persoane, până în anul 1899, când este preluată
              Ei,  bine,  se  poate,  pentru  că  mai  există  şi  o  altă   de către o societate acţionară. Preşedintele al
        restrânsă  categorie  de  oameni,  pasionaţi  de  păstrarea   Întreprinderii este consilierul intim baronul Fedor
        şi  conservarea  memoriei  acestor  locuri,  care  încearcă   Nikolics,  preşedinte  al  direcţiunii  este  Ferdinand  Lui,
        să readucă în atenţia semenilor existenţa de odinioară a   director general Zsigmond Szana, consilieri directorali
        acestora, pentru a le prezenta istoricul, imaginile şi tot ce   sunt domnii L. von Fischer, Josef Csasznek, Ig. Schwarz,
        este legat de aceste imobile.                         Xaver Pápaffy, I. Kassai, dr. Eduard Dobrov. Consilieri




                                                                                                         Pag. 57
   54   55   56   57   58   59   60   61   62   63   64