Page 59 - morisena13_19

Revistă de cultură istorică

Ec. Dorotea Momir Dacă e să amintim câteva din vechile fabrici, care
(Timișoara) au făcut parte din zestrea industriei timişorene, ar trebui să
amintim următoarele: fabrica de lactate „Untim”, fabrica
Producerea de chibrituri de legume şi fructe „Fructus”, fabrica de pâine din zona
Cetate, fabrica de încălţăminte „Filty”, clădiri demult sau
în Banat recent demolate, dar şi altele care încă mai există fizic, dar
stau ca nişte relicve, mărturii ale trecutului, aşteptându-
şi resemnate viitorul: fabrica de tutun şi ţigarete, fabrica
Suntem cu toţii, zi de zi, martorii dispariţiei vechii de ciorapi, fabrica de mase plastice „Dermatina”, fabrica
industrii româneşti, care a cuprins şi industria Timişoarei, „Soventul, fabrica de ciocolată „Kandia”, abatorul,
atât sub aspectul producţiei propriu-zise, cât şi din punct fabricile din domeniul industriei textile: „Arta textilă”,
de vedere fizic, clădirile fiind lăsate în paragină, iar mai „1 iunie”, „ILSA”, „Uzinele Textile Timişoara”, fabricile
apoi demolate. din industria prelucrării cărnii „Comtimul” şi aş mai
putea continua...
Dar câţi dintre dumneavoastră ştiu sau au auzit că în
Timişoara a existat şi o fabrică de chibrituri?

Fabrica de chibrituri de la Timişoara

În diversele monografii editate la începutul
secolului XX, („Mica monografie a Oraşului Liber Regal
Timişoara”, autor dr. Berkeszi István, tipărită la Tipografia
Uhrmann Henrik în anul 1900; lucrarea „Oraşul
Liber Regal Timişoara. Schiţă monografică de Ármin
Barát”, Tipografia Heinrich Uhrmann din Timişoara,
1902; Josef Geml, „Timişoara între anii 1870-1920”,
Tipografia Helicon, 1927, un articol publicat în Timişoara
sub supravegherea comisiei de redacţie a Institutului
Naţional de Monografii – redactor dr. Samuil Borovszky

Prima Fabrică de Chibrituri, Unsoare de Căruţă şi Produse la Societatea Naţională de Monografii din Budapesta, în
Chimice din Timişoara S.A. anul 1913), sunt menţionate următoarele date referitoare
la aceasta fostă fabrică, din perioada în care Timişoara
aparţinea imperiului austro-ungar:
Motivele sunt multiple şi nu este nici locul şi nici „Prima Fabrică de Chibrituri, Unsoare de Căruţă
momentul potrivit să analizăm noi motivele ce duc la şi Produse Chimice din Timişoara S.A.” a fost fondată în
aceste realităţi. anul 1883, ca fabrică a lui Karl Steiner junior. A trecut apoi
Este îmbucurător totuşi faptul că, în afara celor în proprietatea lui Alexander Kohn şi Josef Herzl, iar din
care trec nepăsători pe lângă aceste clădiri, mai există şi anul 1894 funcţionează ca societate pe acţiuni”.
acei oameni care încearcă, prin diverse modalităţi ce le La începutul existenţei sale, clădirile fabricii
stau la îndemână, să militeze pentru păstrarea lor, pentru se întindeau pe o suprafaţă de 8.000 m², pe malul
conservarea şi chiar pentru introducerea lor în circuitul stâng al Begheiului, ocupând spaţiul între străzile
turistic. Dar să fim realişti, în majoritatea cazurilor aceste Crizantemelor, căpitan Damşescu, Splaiul Tudor
demersuri sunt fără succes, fără rezultat. Şi ce păcat, aş Vladimirescu şi Preyer.
adăuga eu. „A trecut de mai multe ori prin proprietatea a
Dar ce altceva s-ar mai putea face? diferite persoane, până în anul 1899, când este preluată
Ei, bine, se poate, pentru că mai există şi o altă de către o societate acţionară. Preşedintele al
restrânsă categorie de oameni, pasionaţi de păstrarea Întreprinderii este consilierul intim baronul Fedor
şi conservarea memoriei acestor locuri, care încearcă Nikolics, preşedinte al direcţiunii este Ferdinand Lui,
să readucă în atenţia semenilor existenţa de odinioară a director general Zsigmond Szana, consilieri directorali
acestora, pentru a le prezenta istoricul, imaginile şi tot ce sunt domnii L. von Fischer, Josef Csasznek, Ig. Schwarz,
este legat de aceste imobile. Xaver Pápaffy, I. Kassai, dr. Eduard Dobrov. Consilieri

Pag. 57