Page 77 - morisena13_19
        P. 77
     Revistă de cultură istorică
              Din  informaţia  de  mai  sus  reţinem  pentru  prima  deteriorarea raporturilor dintre iobagi şi domnii de pământ.
        dată  toponimul  Hodoş  cu  cele  trei  sate.  Având  în  ve-  De  această  situaţie  nu  este  străin  nici  regele  Ludovic  I
        dere  topografia  aşezării  Bodrogu  Vechi,  cele  trei  sate  care ia la cunoştinţă, în anul 1347, despre „necontenitele
        aparţinătoare  ar  putea  fi:  Popin,  Fuc  şi  Ceala.  Popin,  plângeri ale iobagilor, care au obosit urechile maiestăţii
        aproximativ  2  km,  aşezare  amintită  şi  într-o  altă  voastre prin faptul că lucrurile şi bunurile lor le-au fost
        monografie ,  localizată între Bodrogu Vechi şi Pecica, a  luate cu silnicie, tâlhăreşte şi hoţeşte de către nişte oameni
                  62
                                                    63
        fost şi port la Mureş pentru vămuirea sării; Fuc  a fost  semeţi şi li se iau fără încetare, într-atâta că foarte mulţi
        localizat  la  nord  de  braţul  Mureşului  care  se  numea  dintre ei au ajuns în cea mai grozavă sărăcie, şi astfel s-au
            64
        Fok ,  înspre  Zădăreni,  iar  Ceala ,  cam  3  km,  la  o  împrăştiat în diverse locuri şi, prin aceasta acele moşii ale
                                        65
        distanţă  aproximativ egală între Bodrogu Vechi şi Arad  noastre au fost mult sărăcite şi pustiite… Regele decide
        era legată de sat printr-un drum de pădure care se poate  să curme această stare şi ordonă marelui uşier regal să
        observa şi astăzi.                                    meargă  la  faţa  locului  şi  să  recupereze  bunurile  furate,
              Cele trei aşezări au fost şi locurile unde arheologii   iar dacă cineva s-ar împotrivi, acesta să folosească orice
        au descoperit puţinele artefacte ale trecutului. Rămâne în   mijloc  pentru  a  le  înapoia  iobagilor,  neavând  nimic  de
        discuţie punctul Sălişte, situat aproape de pădurea Popin   suferit  din  pricina  mijloacelor  folosite” .  În  această
                                                                                                    69
        şi locul Livezi unde apar valuri de pământ şi resturi de   perioadă,  a  secolelor  XIV-XV,  obligaţiile  iobagilor
        cărămizi.  În  aval de sat, în locul numit Hada, Mureşul   s-au  înmulţit  într-atât  încât  erau  nevoiţi  să  recurgă  şi  la
                 66
        are o imensă insulă care de asemenea ar putea intra în   revolte. O asemenea înştinţare făcută regelui era un semn
        atenţia  cercetătorilor.  În  apropiere  de  această  insulă  a   al creşterii conştiinţei sociale  privind unele drepturi de
        fost instalat, pentru o perioadă de timp, şi podul plutitor   care nu beneficiau. Autoritatea tutelară de pământ acordă
        (coampa).  Peste  Mureş,  pe  malul  celălalt  era  Felnacul,   loturi de folosinţă iobagilor sub numele de „sesii”. Pentru
        care avea locurile plantate cu vii şi pe care felnăcanii îl   aceste parcele de pământ iobagii plăteau impozite destul
        numeau În vale.                                       de consistente. Pământul arător al satului Bodrogu Vechi
              Satul  revine,  prin  moştenire,  în  1337,  familiei   nu  era  o  suprafaţă  atât  de  mare  de  care  să  beneficieze
        Telegdi . Tot în această perioadă au loc mari transformări   ţăranii din sat deoarece o bună parte a arabilului era deţinut
               67
        în structura satului, în care, după ce a fost pustiit de tătari,   de biserică. Cu toate acestea toţi iobagii, indiferent dacă
        sătenii trec la reconstrucţie şi întâlnim pentru prima dată   sunt pe posesiuni regale, nobiliare sau bisericeşti, se pot
        satul amintit sub numele de Hodoşul Mic în anul 1393 .   strămuta liber cu toate lucrurile şi bunurile lor, după ce-şi
                                                         68
        Desele schimbări de posesii, pricinuite  şi de instabilitatea   plătesc darea de pământ şi alte dări la care sunt datori  .
                                                                                                               70
        politică  din  acele  vremi,  vor  conduce  de  multe  ori  la   Strămutările  la  care  face  referire  citatul  de  mai
              62 Monografia Pecica, Ed. Concordia, 2007, pag. 119;  sus erau foarte rare. Iobagii aveau de dat dări umilitoare
        În  anul  1443  satul  Popin  intră  în  proprietatea  lui  Iancu  de  şi  de  cele  mai  multe  ori  nu  şi  le  puteau  plăti.  Cea  mai
        Hunedoara.                                            importantă  obligaţie  bănească  pe  care  proprietarii  de
              63 Arad, Monografia oraşului de la începuturi până la   sesii o aveau de achitat stăpânului feudal era censul sau
        1989, Ed. Nigredo, 1999, pag. 62; Pe raza actuală  a oraşului   „birul pământului” . Pe lângă cens apăreau darurile sau
                                                                               71
        (Arad), patru sate Segh, Myloua, Chemberlaka, Abad aparţineau   „daturile”  care reprezentau taxe în natură şi se colectau de
        capitlului, fiind învecinătate cu posesiunile eclesiei de la Hodoş.   mai multe ori pe an, în special în ajunul marilor sărbători
        Lângă  Mureş  se  aflau  în  apropierea  eclesiei  proprietăţile
        nepoţilor  lui Valter (fost episcop al Transilvaniei), în localitatea   religioase de peste an: de Paşti, de Sângeorz, Ispas sau de
                                                                    72
        Fuc. Conf. I. Borsa, III. Bela 1177 evi konyvalaku privilegiuma   Căciun . Iată de ce susţinem că fenomenul strămutării era
        az  aradi  kaptalan  szmara,  Leveltari  kozlemenyek,  Budapest,  întâlnit foarte rar tocmai din cauza dărilor care nu puteau fi
        1962, pag. 87.                                        achitate. Populaţia satului Bodrog era aservită mănăstirii,
              64  Janos  Karacsonyi,  Ismeretlen  delmagyarorszagi  iar nobilii care primeau pământul nu deţineau o suprafaţă
        kolostorok,  în  «Tortenelmi  es  regeszeti  Ertesito»,  Timişoara  atât de mare încât să apară des dispute între ea şi iobagi.
        1905,  pag.  77.  O  scrisoare  a  regelui  Bela  al  III-lea  din  1177   Am văzut mai sus că pământul era dat nobilului odată cu
        aminteşte că «trecând din hotarul Şega peste braţul «Fok» al   satul şi biserica.
        Mureşului, îndată a ajuns pe pământul mănăstirii Hodust», vezi
        şi Victor Vlăduceanu, op. cit. pag. 13.
              65 Arad, Monografia oraşului de la începuturi până la   69  Ioan  Haţegan,  Ligia  Boldea,  Dumitru  Ţeicu,  Cro-
        1989, Ed. Nigredo, 1999, pag. 68.                     nologia Banatului, II/I, Banatul între 934-1552, pag. 86.
              66 Înv. Emil Damian, Caiet cu însemnări, manuscris în   70 Malyusz Elemer, Zsigmondkori okleveltar, I-II, 1-2,
        posesia autorului.                                    Budapesta, 1951-1958, pag. 219 şi urm.
              67 Marki Sandor, op. cit. pag. 221.                  71 Rodica Colta, Doru Sinaci, op. cit. pag. 36.
              68 Juhasz Koloman, op. cit. pag. 205.                72 Idem. Pag. 37.
                                                                                                         Pag. 75
     	
