Page 74 - morisena13_19

MORISENA, anul IV, nr. 1 (13)/2019

hartă. Lăţimea lor iniţială pare să fi fost de 6 m, iar în în campania arheologică (1976) din incinta mănăstirii
secţiune au forma plan-convexă. Hodoş Bodrog s-au recoltat materiale arheologice de
Autorul cercetării, E. Pădureanu, precizează în secol IX-XIII. Materialul arheologic descoperit aici a
continuare că în lipsa unor săpături de amploare şi a fost încununat şi de descoperirea unei monede din timpul
materialului arheologic semnificativ, încadrarea crono- regelui Ladislau I (1077-1095). Tot aici încadrăm şi
logică este extrem de dificilă. Tipologic, unele analogii supoziţia istoricului E. Pădureanu legată de descoperirea
le întâlnim în fortificaţia dacică de la Cioclovina, jud. fortificaţiei de pământ de la Grădiştea din Bodrogu Vechi
Hunedoara (valurile paralele cad perpendicular pe valul descrisă mai sus. Materialul cules amintit completat
33
principal). cu altele de acest gen dovedește identitatea culturii
Acelaşi autor ar atribui fortăreaţa următoarelor materiale locale de pe aceste meleaguri cu cea de natură
perioade: românească de epocă, răspândită în spaţiul situat dintre
Feudalismul timpuriu, perioada lui Glad-Ahtum; Marea Neagră şi Câmpia Tisei cunoscută în rândul
cu precizarea că fortificaţia de pământ de la Vladimirescu cercetătorilor drept „Cultura Dridu” .
38
se găsea tot pe o insulă. Forma incintei fortificate de la Perioada secolului X corespunde în istorie cu
Grădiştea (Bodrogu Vechi n.n.) putea să fie în funcţie de formarea primelor formaţiuni statale româneşti. În zona
insula pe care a fost construită. Mureşului inferior, de care ne ocupăm, râul a devenit
Perioada invaziei tătare din 1241 – această for- graniţa între cele două voivodate româneşti: la nord de
tificaţie înconjurată de braţe ale Mureşului putea să ne Mureş era consolidat voievodatul lui Menumorut, iar la
ofere o situaţie ca cea de la Nădab, Tămaşda sau Pereg . sud de râu era voievodatul lui Glad. 39
34
Perioada feudalismului dezvoltat – ridicarea acestei În capitolul al XI-lea, din Gesta Hungarorum,
fortificaţii ar putea fi pusă în legătură cu invazia turcilor Anonimus ne spune că la stânga Tisei ungurii au trebuit
din 1552 şi luptele cu imperialii din această zonă . să lupte cu dacii români: cu Menumorut, care stăpânea
35
În cele din urmă cercetătorul concluzionează: între Someş şi Mureş, cu Glad, între Mureş şi Orşova şi
„indiferent de perioada în care a fost ridicată, noi credem cu Gelu în Ardeal. Menumorut şi Glad erau în dependenţa
că nu poate fi vorba decât de o fortificaţie de refugiu dacă ţarului Bulgariei şi a împăratului din Constantinopol, fapt
nu chiar o tabără militară părăsită după un scurt timp. ce-l determină pe Menumorut să răspundă „bulgarico
Deşi pentru aceasta n-ar pleda nici forma nici dimensiunile corde” solilor unguri care cereau moşia strămoşului lor
nu este exclus să fie vorba de un castru de marş” . Attila şi să renunţe la suzeranitatea împăratului de la
36
Prin anii 1980 s-au mai făcut câteva săpături când Constantinopol. Deşi această suzeranitate se pare că n-a
s-au dezgropat opt morminte, dar nu s-a comunicat fost decât nominală, totuşi ea s-a fundamentat pe mândria
rezultatul cercetării. Campania a fost organizată de Muzeul apartenenţei la imperiul roman de răsărit. 40
Judeţean din Arad 37
Credem cu tărie că în ciuda greutăţilor de tot 38 Mircea Zdroba, Mircea Barbu, Săpăturile arheologice
felul create de migraţia popoarelor, dintre care amintim la Felnac şi Vladimirescu, în Ziridava,VI, 1976, pag.47-50; Egon
goţii, hunii, după ce s-au aşezat în Câmpia Panonică şi Dorner, Cercetarea arheologică în jud. Arad în anii republicii, în
au început să efectueze raiduri de pradă, gepizii, avarii vol. „Judeţul Arad pe coordonatele ţării în anii republicii”, Arad,
şi slavii, Bodrogu Vechi şi arealul Mureşului inferior au 1973, pag. 384; Flacăra Roşie, nr. 9393, 4 august 1976, pag.1.
39 „Gesta Hungarorum” a lui Anonymus (scrisă în baza
intrat în aria etnogenezei româneşti. În sprijinul acestei unei alte cronici mai vechi) din sec. al XII-lea, în cap. IX, vorbeşte
afirmaţii aduc în discuţie descoperirea unei aşezări despre populaţia Panoniei la venirea ungurilor „...această ţară
româneşti de secol IX-X la Felnac, precum şi materialul o locuiesc slavii, bulgarii şi blachii, adică păstorii romanilor”.
ceramic de factură românească din sud-vest de Arad la Fiindcă după moartea lui Attila, pământului Panoniei romanii
„Trei insule”. Campaniile de periegheză efectuate de îi spuneau că este păşune, deoarece turmele lor păşteau în Ţara
arheologul E. Pădureanu, întreprinse pe terasa Mureşului, Panoniei, cu drept cuvânt se spune că pământul Panoniei ar fi
în dreptul localităţilor Bodrogu Nou şi Bodrogu Vechi, au păşunea romanilor, întrucât şi acum romanii pasc pe moşiile
scos la iveală materiale ceramice de secol X-XII. Apoi Ungariei – conf. Popa Lisianu, Izvoarele istoriei Românilor,
vol. I, pag. 81; Brătianu Gheorghe, Tradiţia istorică despre
33 Ion Glodariu, Arhitectura dacilor, Ed. Dacia, Cluj- întemeierea statelor româneşti, Bucureşti, 1945, pag.182-215;
Napoca, 1983, pag. 87, conf. E. Pădureanu, op. cit. pag. 31. Gh. Rancu Bodrog, Istoria bisericilor ortodoxe din Almăj, Ed.
34 Aradul, permanenţă în istoria patriei, Arad, 1978, Neutrino, Reşiţa, 2007, pag. 77 şi urm.; George Popovici, Istoria
pag. 138 şi urm., în E. Pădureanu, op. cit. pag. 31. Românilor Bănăţeni, Lugoj, 1904, pag. 79 şi urm.
35 Idem, pag. 108-114. 40 Petru Maior, Istoria pentru începutul românilor în
36 E. Pădureanu, op. cit., pag. 31. Dacia, Ed. III, Gherla, 1883, pag. 63-65. Nota 19; Lupu Nicolae,
37 Informaţie primită de la prof. Virgil Damian din Pecica. Religia strămoşilor, Blaj, 1935, pag.135.

Pag. 72