Page 76 - morisena13_19

MORISENA, anul IV, nr. 1 (13)/2019

Luptele repetate au urmărit, în primul rând, ocuparea spaţii special amenajate pentru depozitarea cerealelor .
56
depozitelor de sare şi, în acelaşi timp, distrugerea În secolul al XII-lea apar amintite în Banat mai
51
fortificaţiilor de pe cele două maluri ale râului Mureş . multe mănăstiri printre care şi Hudusmonustura (Hodoş
Sarea era o marfă capitală atât pentru consum uman, cât Bodrog), menţionată documentar la 1177 .
57
şi pentru hrana animalelor. Mureşul a constituit o arteră Stăpânirea maghiară pe Mureşul inferior a avut
principală chiar pentru asigurarea cu sare a Balcanilor. drept consecinţă, de prin secolul al XI-lea, acapararea
Sarea pleca din ocnele Transilvaniei, pe Mureş în jos pământului de către nobilii unguri sau de unii apropiaţi ai
ajungea la vărsarea Tisei în Dunăre şi de aici era preluată coroanei maghiare. Cu toate acestea, aşezările omeneşti
de nave şi transportul continua pe Dunăre. Porţiunea dintre din zonă şi-au continuat traiul după datinile strămoşeşti.
Arad şi Pecica, în care era cuprins şi Bodrogu Vechi, se Mănăstirea Hodoş Bodrog avea întinse suprafeţe de păduri,
bucura de aceste privilegii de pe urma cărora nu avea decât pământ arabil, port de vămuirea sării pe malul Mureşului
de câştigat. Dacă admitem că Bodrogu Vechi avea un mic şi deţinea în acelaşi timp, potrivit capitlului arădean,
port de descărcare a sării, satul era angrenat în această podul şi o moară pe apă . Locuitorii satului Bodrogu
58
activitate economică prosperă cu urmări palpabile în viaţa Vechi rămân legaţi de realitatea socială de tip feudal ce
socială a habitatului . caracteriza regatul maghiar. În acest fel, locuitorii satului
52
Conform unor obligaţii medievale ale vremii,
voievozii din Alba Iulia şi împrejurimi erau obligaţi să trimită erau angrenaţi la muncile repartizate de stăpân (rege),
sare pe Mureş stăpânului Panoniei, pe vremea avarilor, când de nobilul local, sau de biserică. Anul 1256 găseşte
stăpân era hanul avar, sec. VII-VIII, apoi ducelui maghiar, satul Bodrogu Vechi şi mănăstirea Hodoş în posesiunea
59
încă din sec. al X-lea. În sec. al IX-lea formaţiunile româno- descendenţilor banului Kelemenos şi ai lui Waffa . În 10
slave ale locului au fost nevoite să trimită, pe ruta Mureş- noiembrie 1293 regele Andrei al III-lea donează comitelui
Tisa-Dunăre, sare bulgarilor de la Vidin, centru religios de Nagy Ozomos şi fraţilor lui, Kusan şi Dimitrie, domeniul
60
care erau legaţi aflându-se sub ascultarea lor . mănăstirii Hudus . Satul, fiind alcătuit doar din câteva
53
După consolidarea regatului maghiar, paralel cu locuinţe, se pare că era aservit în totalitate muncilor prestate
dezvoltarea rapidă a economiei rurale, comerţul cu sarea, la mănăstire. La 11 iulie 1337, judele curţii regale întăreşte
care n-a fost întrerupt niciodată, s-a intensificat şi mai mult. înţelegerea dintre arhiepiscopul Chanadin de Esztergom
Ca o consecinţă a acestei activităţi atât de profitabile, pe şi magistrul Dionisie din acelaşi neam Chanad pentru
malurile Mureşului au luat fiinţă noi porturi pentru vama stăpânirea posesiunilor lor, a bisericilor şi mănăstirilor
sării la... Chelmac, Zădăreni, Bistra, Popin (între Bodrogu din comitatele Cenad, Arad, Timiş şi Caraş... posesiunea
Vechi şi Pecica), Igriş, Cenad... Traficul în sec. al XIII-lea Hodoş cu cele trei sate şi Teş cu alte trei sate sunt şi ele date
era atât de intens încât se simţea nevoia amplasării unor uneia dintre părţi. Astfel, magistrul Chanadin împreună
astfel de porturi. 54 cu el, fraţii sau fiii lui Toma, fiul lui Pancraţiu, îşi primesc
Una din sursele cele mai preţioase pentru locuitorii înapoi vechile lor moşii Pangrachfaua, Chenkwereme şi
acestor locuri le întâlnim în „Legenda Sfântului Gerard”. Hodoş (Bodrog) din comitatul Arad .
61
Fiind martor al epocii pe care o descrie, Gerard, oferă o
serie de informaţii privind viaţa cotidiană a habitatului. 56 Eugen Gluk, Cu privire la istoricul părţilor arădene
Astfel, sunt descrise ocupaţiile locuitorilor, care continuau în epoca voievodatului lui Ahtum, în Studii privind istoria
să rămână cultivarea ogoarelor şi creşterea animalelor. În Aradului, Ed. Politică, Bucureşti, 1980, pag. 105 şi urm.
context apare o femeie învârtind la o râşniţă, măcinând 57 Ioan Haţegan, Ligia Boldea, Dumitru Ţeicu,
boabe, fredonând o melodie. Episcopul Gerard precizează şi Cronologia Banatului, II/I, Banatul între 934-1552, pag.
28; conf. I. Koloman, Banater Urkundenbuch. Quellen zur
faptul că roaba cânta un cântec din partea locului, probabil kulturgeschichte des Temescher Banats, în „Banater Deutsche
un cântec bănăţean . Aceste date oferite de Gerad au fost Kulturhefte”, caiet 2, Timişoara, 1930, pag. 10-28.
55
confirmate de descoperirile arheologice de mai târziu de la 58 Ioan Haţegan, Ligia Boldea, Dumitru Ţeicu,
Felnac, Hodoş Bodrog şi Vladimirescu, care au scos la iveală Cronologia Banatului , II/I, Banatul între 934-1552, pag. 28,
conf. Ipolyi A., Nagy I., Veghelyi D., Hazai okmanytar, VI, VIII,
51 Rodica Colta, Doru Sinaci, Secusigiu, monografia, Budapesta, 1876, pag. 11-12.
Ed. Tiparniţa, Arad, 2013, pag. 25. 59 Marki Sandor, Arad varmegye es Arad szabad kiralyi
52 Kovach Geza, Date cu privire la transportul sării pe varos tortenete, I-II, Arad, 1895, pag. 211.
Mureş în secolele X-XIII-lea, în Ziridava, XII, 1980, pag. 190 60 Victor Vlăduceanu, op. cit. pag. 18.
şi urm. Petre Ugliş Delapecica, Monografia sătuleţului milenar 61 Ioan Haţegan, Ligia Boldea, Dumitru Ţeicu, Cro-
Bodrogu Vechi, manuscris. nologia Banatului, II/I, Banatul între 934-1552, pag. 62,
53 Rodica Colta, Doru Sinaci, op. cit. pag. 27. conf. Lukinich Imre, Galdi Ladislau, Documenta Historia
54 Kovach Geza, op. cit. pag. 190. Valachorum, în Hungaria illustrantia usque an annum 1400,
55 Rodica Colta, Doru Sinaci, op. cit. pag. 31. Budapesta, 1941, pag. 223.

Pag. 74