Page 71 - morisena13_19

Revistă de cultură istorică

Asupra toponimelor Hodoş şi Bodrog părerile Condiţiile de mediu şi climă create de râul Mureş
5
6
cercetătorilor au fost împărţite, dând în timp loc la multe şi de zona împădurită din împrejurimi au făcut posibilă
discuţii contradictorii. Hodoş s-a folosit atât omonim, cât şi locuirea malurilor sale încă din cele mai vechi timpuri.
toponim. Omonimul este cunoscut dintr-un document din Urmele tăcute ale istoriei au scos la iveală mărturii ale
sec. XIII, când este amintit pristaldul Gonga din neamul locuirii ţinutului de care ne ocupăm, chiar din zorii
Hudus, care a fost dus la Oradea pentru judecată, fiind istoriei. În lipsa unei cercetări arheologice sistematice
supus la proba fierului înroşit .
7
Istoricul maghiar Marki Sandor propune denumirea
mănăstirii Hodoş din substantivul „hod” tradus din
maghiară „castor”, bazându-se pe prezenţa acestor
animale în apele Mureşului, acestea fiind de altfel mult
căutate pentru blana lor foarte scumpă. Alt istoric maghiar,
Koloman Iuhasz, propune derivarea Hodoş de la cuvântul
slavon „hudus” care înseamnă sărbătoresc, maiestuos,
măreţ, frumos.
Pentru Bodrog istoricul sârb Aleksa Ivić spune că
toponimul Bodrog ar proveni de la neamul slav „Bodrica” Cetăţi mureşene pe o hartă a timpului. Cetatea Ceala este
(Abodriţii) . în arealul Bodrogului Vechi.
8
Există şi o altă abordare a toponimului Bodrog. Alţi
cercetători susţin că toponimul ar proveni din doi termeni încă nu putem stabili dacă Bodrogu Vechi a străbătut
de origine slavă „bod” (împungător) şi „rog” (corn) cu lungul drum al periodizării istorice, mai ales că Mureşul
9
semnificaţia „a împunge cu cornul”. a avut şi o influenţă negativă prin faptul că a rupt mult din
Hodoş Bodrog apare Hydust (1177), Zadust (1233), zona locuibilă a vetrei satului, iar eventualele vestigii ale
Hadust (1293) . trecutului au luat cursul apei.
10
arhm. dr. Timotei. În acest context suntem obligaţi a lega trecutul
5 Sunt cunoscute mai multe localităţi cu numele de Hodoş: îndepărtat al satului Bodrogu Vechi de situaţia întâlnită
Hodoş, jud. Bihor (com. Sălard), Hodoş (Brestovăţ) jud. Timiş, în satele imediat apropiate despărţite de distanţe
11
Hodoş (Darova) jud. Timiş, Hodoş (Orihodos), Slovenia, Hodoş cuprinse între 1 şi 3 km . Aşezarea localităţii în
(Nemeshodos) Slovacia sau un derivat Hodoşa jud. Harghita şi imediata apropiere a Mureşului, chiar pe malul apei,
altul în jud. Mureş. Câteva cursuri de apă poartă de asemenea ne întăreşte convingerea că spaţiul localităţii Bodrogu
numele Hodoş: Hodoş, afluent al râului Chizdia (Bega), Hodoş, Vechi ar putea fi chiar mai vechi decât al unor localităţi
afluent al râului Egher, Hodoş afluent al râului Niraj, Hodoş mai îndepărtate de cursul de apă.
afluent al râului Târnava Mare, Hodoş (saroş) afluent al râului Istoricii au determinat că primele aşezări umane au
Târnava Mare. fost mereu localizate pe lângă cursul unei ape din motivele
6 Bodrog, sat în comuna Apahida, jud. Cluj: Bodrog, sat bine cunoscute. Mureşul asigura o mare parte din hrana
în jud. Somogy, Ungaria, Bodrog, localitate în Serbia sau curs de locuitorilor prin bogăţia în peşte, scoici, raci, pădurile din
apă Bodrog în Ungaria şi Slovacia. Conf. Wikipedia. apropiere asigurau locuitorilor un variat vânat. Inundaţiile
7 I. Haţegan, L. Boldea, D. Ţeicu, Cronologia Banatului Mureşului au facilitat împrospătarea pământului arător cu
II/1, Banatul între 934-1552, Timişoara, 2007, pag. 53; E. mâl roditor, ceea ce a făcut mai atractivă stabilirea primilor
Arădeanul, L. Emandi, T. Bodogae op. cit. anul documentului
este 1213, fiind diferit de documentul citat anterior. După V. locuitori pe malurile râului.
Vlăduceanu op. cit. pag. 8 „în toate documentele româneşti şi Chiar dacă dovezile arheologice nu ne ajută
străine apare denumirea de Hudust, Hudus, Hodust şi Hodoş”. momentan la încadrarea satului Bodrogu Vechi pe o scară
8 Aleksa Ivić, Istorija srba u Vojvodini (Istoria sârbilor cronologică a timpului, încercăm să legăm acest lucru de
din Voivodina) Novi Sad, 1929, pag. 4. Publicistul Vasile Barbu descoperirile arheologice din zona localităţilor cu care se
din Uzdin, Serbia, spune că autorul se referă la o localitate învecinează şi cu care satul Bodrogu Vechi s-a dezvoltat
Bodrog din Serbia şi că este mai puţin probabil să se refere la în timp. La Bodrogul Nou, dintr-un loc neprecizat, din
Bodrogul de pe Mureş. Oricum îi mulţumim pentru traducere hotarul localităţii provine un ciocan de piatră , datat din
12
şi ajutor. Pe aceeaşi cale mulţumesc pentru ajutorul dat de
către prietenul Robert Zoltan pentru traducerile din maghiară, sec. XI-XX, Atestări documentare şi cartografice, Editura
colegului Daniel Konerth pentru limba germană şi nu în ultimul Banatul, 2013, pag. 177.
rând d-lui Costin Feneşan pentru înţelegere şi ajutor. 11 Bodrogul Nou, 2 km; Zădăreni 2,5 km; Călugăreni, 1
9 E. Arădeanul, L. Emandi, T. Bodogae op. cit. pag. 22. km; Felnac 1 km; Pecica 3 km; Ceala 1,5 km.
10 I Haţegan, Dicţionar istoric al aşezărilor din Banat: 12 ***Repertoriul arheologic al Mureşului Inferior, pag. 45.

Pag. 69