Page 72 - morisena13_19

MORISENA, anul IV, nr. 1 (13)/2019

epoca neolitică. Materiale neolitice au mai fost identificate, terasei „La Hodaie”, către locul numit „Către Vale”, în
de Eugen Pădureanu, în punctele „Către vale” la Bodrogu imediata apropiere a vechiului curs de apă al Mureşului,
Nou şi „Grădiştea” la nord-vest de Bodrogu Vechi . a fost descoperit material arheologic aparţinând culturii
13
Piese care provin din perioada de trecere de la neolitic la Banatului (faza I), eneoliticului (Cultura Tiszapolgar),
bronz au fost găsite în 1966 pe locul numit „Pădure” . În epocii bronzului (Cultura Otomani) descoperiri arheo-
14
altă parte a localităţii, înspre mănăstire, au fost descoperite logice încadrate sec. III-IV, X-XIII şi XIII-XIV d. Chr .
22
fragmente de ceramică aparţinând culturii Baden .
15
În punctul „La vii” din hotarul localităţii Zădăreni Cană din epoca
a fost descoperită o locuire Baden, dar şi o fortificaţie bronzului descoperită la
Otomani . Bodrogu Vechi 23
16
Săpăturile efectuate la Felnac, cu ocazia unor
construcţii, au scos la iveală urme de locuire ce aparţin Odată cu trecerea
culturii Mureş, specifice bronzului timpuriu . timpului, urmele nescrise
17
La nord-est de Felnac, într-o zonă în care Bodrogu ale trecutului atestă o
Vechi este despărţit de Felnac doar de cursul apei, a fost locuire permanentă prin
descoperită o necropolă de incineraţie din bronzul târziu, noi descoperiri, mai ales
ce aparţine culturii mormintelor tumulare . Din epoca în perioada afirmării populaţiei dace. Descoperirea de
18
fierului apare o aşezare hallstattiană timpurie atribuită semibordeie şi a unor gropi de provizii în zona Felnac a
culturii Cincu Suseni . La nord de localitatea Zădăreni fost completată cu fragmente de ceramică dacică de sec.
19
a fost descoperită ceramică din epoca bronzului şi prima I î.e.n.-sec. I e.n. Cercetătorii remarcă fragmente de vase
vârstă a fierului . de provizii decorate cu brâuri alveolare, fragmente de
20
În zona cunoscută localnicilor, „La Hodaie”, la nord fructiere, fragmente de tigăi pentru fript, fusaiole.
24
de sat, înspre albia Mureşului, se pot observa la suprafaţa Apariţia locuinţei ca semibordei cu cuptor şi gropi
solului urmele unor ridicături, semn ale unei fortificaţii de de provizii presupune o existenţă stabilă, îndelungată,
pământ, probabil o construcţie de tip militar cu dimensiuni în această zonă a Mureşului. La Călugăreni, pe partea
apreciabile pentru timpul său: 100 m lungime, 60 m nord-vestică a satului, în apropiere de Felnac, s-au cules
lăţime, iar valul, care o înconjoară şi se păstrează, are 0,80 fragmente de ceramică dacică de sec. I î. Chr.-I d. Chr
21
m înălţime şi 3 m lărgime . La extremitatea nordică a precum şi fragmente de ceramică romană de sec. III d.
25
13 E. Arădeanul, L. Emandi, T. Bodogae op. cit. pag. 25 Chr. Descoperirile întâmplătoare ale unor asemenea
14 Roman Petre Ion, Materiale aparţinând perioadei de aşezări dacice demonstrează existenţa unui habitat uman
tranziţie de la eneolitic spre epoca bronzului, în Ziridava, VI, bine cristalizat într-o zonă ce oferea condiţii cât se poate
1976, pag. 31-40. de favorabile desfăşurării unei vieţi continue.
15 Mărghitan Liviu, Banatul în lumina arheologiei, vol. Tocmai această stabilitate, care a creat de-a
I, Timişoara, 1979, pag. 59; Kalmar-Maxim Zoia, Oprinescu lungul vremii şi o prosperitate pe măsură, a atras
Adriana, Descoperiri Baden – Coţofeni în Banat, în Tibis, VI, atenţia altora care au început să râvnească la agoniseala
1986, pag. 204; Roman Petre Ion, op. cit. pag. 31-40. locuitorilor. Pe seama acestor considerente atribuim
16 Roman Petre Ion, op. cit. pag. 86; Mărghitan Liviu,
op. cit. pag. 59, Kalmar-Maxim Zoia, Oprinescu Adriana, op. lăcomia romanilor care au atacat Dacia pentru a-şi
cit. pag. 201. Cardial, 1990, pag. 23; Fazekaş Gruia, Aspecte privind aşezările
17 Repertoriul arheologic al Mureşului Inferior, Jud. Arad, culturii Otomani de pe teritoriul României, în Crisia 26/27 (1996
Ed. Orizonturi Universitare, Timişoara, 1999, pag. 66 şi urm. / 1997), pag. 53; Boroffka Nicolaus, Die Wietenberg – Kultur,
18 Gabriel Sala, Felnăcanii în istoria românilor, Ed. ein Beitrag zur Erforschung der Bronzezeit in Sudosteuropa, în
Gutemberg Univers, Arad, 2009, pag.11. UPA, 19, 1994, pag. 53.
19 *** Repertoriul arheologic al Mureşului Inferior, 22 Pădureanu Eugen, Descoperiri arheologice în hotarul
pag 68 şi urm. Vezi şi Gabriel Sala, op. cit. pag. 11 care descrie comunei Vladimirescu, în Ziridava, XI, 1979, pag.152; Boroffka
conţinutul descoperirii: „vase şi un mic deposit ce include cinci Nicolaus, op. cit., pag. 24; Kalmar-Maxim Zoia, Neo- eneoliticul
brăţări, trei ace şi două bucăţi de bronz brut”. din Transilvania. Date arheologice şi matematico-statistice,
20 Gumă Marian, Civilizaţia primei epoci a fierului în în BMN, 19, Cluj Napoca, 1999, pag. 145; Bochiş Bogdan,
sud-vestul României, în Banatica, IV, Reşiţa, 1993, pag. 299. Contribuţii la repertoriul aşezărilor Tiszapolgar din Banatul
21 Mare Mircea, Banatul între secolele IV-IX, Timişoara, românesc, în PB 3, 2014, pag. 56.
2004, pag. 163; Pădureanu Eugen, Contribuţii la repertoriul 23 Din colecţia Florin Sătmărean.
arheologic de pe valea Mureşului Inferior şi a Crişului Alb, în 24 Mircea Zdroba, Mircea Barbu, Săpăturile arheologice
Crisia, 15, 1985, pag. 30-31; Lazarovici Gheorghe, Migration et la Felnac şi Vladimirescu, în Ziridava,VI, 1976, pag. 47 şi urm.
diffusion dans les cultures du Banat et de l‘Astfold, în Rubane et 25 Mare Mircea, op. cit. pag. 163.

Pag. 70