Page 17 - Morisena14_19

Revistă de cultură istorică

a urmărit ca Astra să aibă de câștigat de pe urma acestei necesari (100.000 lei) pentru ridicarea monumentului
situații. S-au manifestat însă și adversități politice care comemorativ Troița de la Șelimbăr, dar și pentru
inevitabil au afectat patrimonial și financiar instituția. desfășurarea serbării comemorative care a fost închinată
Alexandru Vaida Voevod care prezida guvernul Blocului memoriei voievodului Mihai Viteazul . Monumentul
33
Parlamentar a fost interesat de problemele Astrei . Și acesta se găsește și astăzi, însă, din nu știm ce motive,
28
național-liberalii care conduceau Consiliul de Miniștri și se află într-o accentuată fază de degradare, autoritățile
controlau țara prin prefecți au avut o atitudine constant publice locale din comuna sibiană Șelimbăr nefiind
favorabilă Asociațiunii, pe care au sprijinit-o și cu care au pentru moment interesate de conservarea și păstrarea
colaborat în activități culturale. În relația interinstituțională acestuia în condiții bune.
angajată cu Asociațiunea, liberalii au înțeles să nu afecteze Președintele Asociațiunii, Vasile Goldiș, a inițiat
autonomia instituțională a Astrei . Legea pentru administrarea teatrelor și controlul
29
Sprijinul național-liberalilor în susținerea proiec- spectacolelor (21 martie 1926) , în calitatea pe care a
34
telor Asociațiunii trebuie subliniat încă din anul 1922, avut-o în guvernul lui Alexandru Averescu între 1926-
atunci când ministerele Cultelor și Artelor și Muncii și 1927, aceea de titular al portofoliului Cultelor și Artelor.
Ocrotirilor Sociale deveneau membri instituționali ai Măsura a avut scopul să asigure avantaje financiare
Casei Naționale Centrale a Astrei din Sibiu, achitând o Asociațiunii, pe care Goldiș o prezida, dar și altor societăți
taxă de 1000 lei . În perioada respectivă era un obicei culturale interbelice. Ministrul V. Godiș aloca instituției
30
ca diferite instituții, centrale sau locale, ministere, pe care o conducea din bugetul ministerului ca alocație
prefecturi, primării, școli, unități militare, să fie înscrise bugetară 3.000.000 lei, iar profesorul Ioan Lupaș asigura
pe listele de membri ai Asociațiunii . Cu acordul lui Ion din bugetul Ministerului Sănătății și Ocrotirii Sociale o
31
I.C. Brătianu și a lui Alexandru (Alecu) Constantinescu, alocație de 200.000 lei, care a intrat în bugetului Astrei.
ministrul Domeniilor, Alexandru Lapedatu a reușit în Între 1926-1927, Asociațiunea a dispus de cele mai mari
mandatele sale ministeriale să ofere atât sume, cât și bugete din perioada interbelică, ca urmare a implicării
bunuri Asociațiunii de peste 2.000.000 lei. Banii au fost directe a personalităților din conducerea sa în viața publică
35
folosiți în anul 1924 pentru organizarea serbărilor pe care a României . Sume mai mari au fost alocate Astrei în
Asociațiunea le-a marcat cu prilejul centenarului nașterii perioada guvernării militare asigurate de generalul Ion
lui Avram Iancu . În anul următor, ministrul Lapedatu Antonescu, pentru gestionarea situației din comunitățile
32
aloca suplimentar 100.000 lei, sumă necesară Muzeului locale românești, afectate atât de problemele exodului,
Central al Asociațiunii din Sibiu pentru gestionarea cât și ale participării României la cel de-al Doilea Război
36
cheltuielilor curente, dar și a investițiilor necesare în Mondial pe Frontul de Est .
fond de carte și publicații. Venirea la guvernare a Partidului Național Țărănesc
Semnificativ pentru spațiul imediat limitrof al (10 noiembrie 1928) a făcut ca organizarea și desfășurarea
Sibiului a fost și că ministrul A. Lapedatu a asigurat banii Serbărilor Unirii la Alba Iulia (20 mai 1929) să aibă alte
sensuri, mai degrabă politice, în comparație cu proiectul
28 Gheorghe Buzatu, Un capitol de istorie politică- inițial, anume acela prin care conducerea Asociațiunii
constituirea, guvernarea și dispariția ,,Blocului Parlamentar” înțelegea desfășurarea acestei serbări naționale, la
1919-1920, în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie,
XIII, 1976, p. 133-146; Valer Moga, ,,Astra” în relațiile 33 Transilvania, anul 56, nr. 11-12, 1925, p. 614; Ibidem,
interinstituționale, p. 221. anul 57, nr. 8-9, 1926, p. 420.
29 Regulament pentru despărțămintele, cercurile culturale 34 Monitorul oficial, nr. 67 din 21 martie 1926;
și regiunile ,,Asociațiunii”, p. 7; Valer Moga, ,,Astra” în relațiile Transilvania, anul LI, nr. 4, 1920, p. 538.
interinstituționale, p. 221; Ion Ciupercă, Împrejurările venirii 35 S.J.S.A.N., Fond Astra, dosar nr. 2038/1927; Stelian
liberalilor la putere în ianuarie 1922, în Anuarul Institutului de Neagoe, Oameni politici români, București, Editura Machiavelli,
Istorie și Arheologie, IX, 1972, p. 351-379. 2007, p. 45-48; Nicolae C. Nicolescu, Şefii de stat şi de guvern
30 S.J.S.A.N., Fond ,,Astra”, Procesele verbale ale ai României (1859-2003), București, Editura Meronia, 2003,
ședințelor comitetului central al ,,Astrei”, 1925, p. 30. p. 237-238. Între 30 martie 1926-4 iunie 1927, personalitățile
31 Valer Moga, Astra și Societatea, p. 66. Asociațiunii au deținut demnități publice, Vasile Goldiș, ministru
32 Biblioteca Academiei Române, (în continuare, al Cultelor și Artelor, Octavian Goga, ministru la Interne, Ioan
B.A.R.), Fond Arhiva Alexandru Lapedatu, XX, varia 19, p. 1-3; I. Lapedatu, ministru al Finanțelor și Ioan Lupaș, ministru al
Transilvania, anul 56, nr. 11- 12, 1925, p. 614; Ibidem, anul 57, Sănătății și Ocrotirilor Sociale, demnități publice prin care cei
nr. 1, 1926, p. 31; Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura amintiți au ajutat Asociațiunea.
românească, București, Editura Științifică, 1996, p. 100-128; 36 Transilvania, anul 73, nr. administrativ, 1942, p. 5;
Idem, Alexandru Lapedatu și contemporanii săi, Cluj-Napoca, Gheorghe Preda, Activitatea ,,Astrei” în 25 ani dela unire, p.
Editura Albastră, 1997, p. 30-32. 163, 165-170, 220-222.

Pag. 15