Page 18 - Morisena14_19

MORISENA, anul IV, nr. 2 (14)/2019

aniversarea unui deceniu de la Marea Unire . Situația la Alba Iulia. Avocatul I. Pop făcea parte din comitetul de
37
Astrei sub guvernarea național-țărănistă, începând din conducere al Despărțământului central județean Alba al
1928, a fost influențată direct de animozitatea dintre Astrei, în fruntea căruia la acea dată se afla ca președinte
Vasile Goldiș și Iuliu Maniu. Pe de altă parte, remarcăm profesorul Ioan Sandu, secondat de profesorul Leonte
că obiectivele și interesele Asociațiunii, au fost serios Opriș, cei doi având calitatea de președinte și secretar
afectate de criza economică din perioada 1929-1933. al Astrei albaiuliene. În accepțiunea guvernamentală
Divergențele dintre cei doi mari oameni politici, V. național-țărănistă ,,nici Societatea culturală Astra, nici o
Goldiș și I. Maniu, erau mai vechi, agravându-se în anul altă societate nu poate patrona și organiza serbarea de la
1926, când V. Goldiș s-a înscris în Partidul Poporului, 1 Decemvrie 1928” . Articolele din oficiosul național-
41
devenind în acest fel ministru în guvernul generalului țărănesc Dreptatea, prezentau un punct de vedere clar
Averescu. Prin această demnitate publică, V. Godiș a putut diferit de cel al Astrei .
42
acționa în mod constant, așa cum am mai amintit, atât în Guvernul considera că președintele Asociațiunii
favoarea Astrei, cât și în servirea intereselor românilor va activa numai pe linie culturală și literară în cadrul
din Transilvania și Banat. Serbărilor Unirii, rezervându-i lui Vasile Goldiș, un loc
Instalarea noului guvern, în noiembrie 1928, oarecum strict decorativ . În contrapartidă, președintele
43
a determinat presa oficială a Partidului Național Asociațiunii afirma, în opoziție cu aceia care erau
Țărănesc, Patria și Gazeta Transilvaniei, să remarce excesiv de prudenți atunci când apreciau că actul de la
că prezența lui V. Goldiș în fruntea Asociațiunii a fost 1 Decembrie 1918 a fost un act politic, că Asociațiunii
de natură să prejudicieze interesele imediate și cele de i se cuvine mai mult decât oricărei alte societăți
perspectivă ale instituției culturale din Transilvania în culturale sau instituții politice atât dreptul istoric,
relația sa cu guvernul. Deși, V. Goldiș, politician atent cât și datoria morală și instituțională de a organiza
și abil, și-a manifestat intenția în mai multe rânduri de și prezida Serbările Unirii în Alba Iulia . V. Goldiș
44
a-și depune mandatul, nu și-a pus niciodată în aplicare afirma cu luciditate în anul 1928, la Sibiu, că Adunarea
intenția declarată . Semnul, vădit de altfel, de distanțare de la 1 Decembrie 1918 nu a fost deloc un congres al
38
a guvernului condus de I. Maniu față de proiectele Partidului Național Român, ci mai degrabă ,,adunarea
Asociațiunii a însemnat marginalizarea forului cultural tuturor românilor, o adevărată adunare națională”, iar
45
din Transilvania, cu ocazia Serbărilor Unirii din mai ,,programul de la Alba Iulia este un program național și
1929 . Cercurile național-țărăniste nu au agreat ideea nimeni poate contesta că Asociațiunea n-ar reprezenta
39
de a subvenționa serbări organizate de Asociațiune, în idealul national” . Opina totodată că ,,Asociațiunea
46
care autoritățile guvernamentale, centrale și locale, să este suverană să serbeze la Alba Iulia, toate actele unirei
fie doar invitate. ,,Serbările acestea au avut și vor avea fiind acuma acte naționale. Astfel, considera Goldiș, nu
întotdeauna un caracter politic de stat” – era opinia clar partidelor politice, ci Asociațiunii i se cuvine să țină
exprimată a național-țărăniștilor conduși de I. Maniu . adunarea la Alba Iulia” .
40
47
Nu ignorăm nici aspectul potrivit căruia, pe fondul lobby- În august 1928, sibianul Gheorghe Preda, într-o
ului făcut de avocatul Ioan Pop, important om politic scrisoare adresată secretarului literar Horia Petra-
și membru al Partidului Național Țărănesc, reședința Petrescu, își exprima starea de nemulțumire privind
județului Alba a fost mutată cu această ocazie de la Aiud
politizarea excesivă a Serbărilor Unirii. Vicepreședintele
37 S.J.S.A.N., Fond Astra, Procesele verbale ale 41 Ibidem
ședințelor comitetului central al ,,Astrei”, 1926-1934, p. 118; 42 Valer Moga, Astra și Societatea, p. 69.
Sever Bocu, Serbările Unirii, Bucureşti, Atelierele Grafice 43 S.J.S.A.N., Fond Astra, dosar nr. 2995/1928, Registrul
Cultura Naţională, 1929, p. 36-42; Valer Moga, Serbările Unirii, de procese-verbale ale ședințelor Comitetului Central al
Alba Iulia-20 mai 1928, în Apulum, XXII, 1985, p. 256-279; Asociațiunii, 1928, p. 6-9; Transilvania, anul 59, nr. 12, 1928,
Viitorul, anul XXI, nr. 6154 din 23 august 1928; http://www. p. 957.
banaterra.eu/romana/serbarile-unirii-de-la-alba-iulia-din-1929- 44 Ibidem, p. 959.
au-fost-organizatede-sever-bocu-ministrul-banatului, accesat în 45 S.J.S.A.N., Fond Astra, Registrul de procese-verbale
20.02.2017, ora 20,00. ale ședințelor Comitetului Central al Asociațiunii, 1926-1934,
38 Vasile Goldiș. Corespondență (1888-1934), Scrisori p. 11-14.
trimise, ediție de Gheorghe Șora, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 46 Ibidem.
vol. I, 1992, p. 177. Evident o oarecare doză de inconsecvență 47 Ibidem, p. 15; Pamfil Matei, Asociațiunea în lumina
și politicianism putem remarca la președintele Asociațiunii de la documentelor, p. 141. Tot Asociațiunea, observa V. Goldiș, a
acea dată. propus înlocuirea inscripției de la Mirăslău, care spunea: Aici
39 Valer Moga, Serbările Unirii, p. 275-276. s-a frânt pentru totdeauna cerbicia valahă cu o cruce frumoasă
40 Dreptatea, anul II, nr. 259 din 25 august 1928. realizată din marmură albă.

Pag. 16