Page 20 - Morisena14_19

MORISENA, anul IV, nr. 2 (14)/2019

„Principele Carol”. În anul 1941, România a intrat în familiilor afectate de război, dar mai ales primirea la
războiul mondial, urmărind eliberarea teritoriilor românești Sibiu și Alba Iulia a universităților de la Cluj și Iași aflate
din Răsărit: Basarabia, Bucovina, Țara Herței de sub în refugiu .
61
controlul sovietic. În condițiile acestea, Asociațiunea, Semnalăm că după anul 1945, noul premier al
care prin intermediul propagandiștilor și funcționarilor României, omul politic Petru Groza, a solicitat personal
săi putea să-și aducă propria contribuție la situația Asociațiunii să-și reia activitatea specifică în Ardealul de
internă a României, cu precădere în mediul rural, a intrat Nord, dar a recomandat președintelui Iuliu Moldovan ca
în atenția cercurilor guvernamentale, a celor militare și reprezentanții despărțămintelor, cu deosebire a celor din
a structurilor de informație ale României, conducerea Transilvania, să nu se implice partinic în viața politică,
sa centrală, dar și conducerile locale, fiind deopotrivă, ci să se rezume la manifestările specific culturale ale
atât curtate de noile autorități, cât și supravegheate de Astrei . În ceea ce privește legătura Asociațiunii cu
62
structurile de inteligence românești. diferitele guverne ale României, menționăm că prin
Deși a rămas sub președinția onorifică a Regelui decretul nr. 17 din 1949, publicat în Monitorul oficial ,
63
Mihai I, drept garanție a autonomiei sale politice, în Astra a pierdut dreptul de depozit legal, iar în anul care a
vreme de război, situația neatârnării sale partinice a urmat, prin decizia Consiliului de Miniștri din 14 aprilie
devenit în aceste condiții o utopie . La începutul anului 1950, Asociațiunea era dizolvată .
64
56
1942, conducătorul statului, I. Antonescu, a transmis Colaborarea cu Casa Regală a României
Comitetului central al Asociațiunii Instrucțiunile pentru Asociațiunea a cultivat începând din anul 1918
îndrumarea educației morale și patriotice, document în relații speciale cu instituția Monarhiei, dar și cu celelate
care mareșalul conducător al statului solicita sprijinul instituții semnificative ale României Mari: biserica, școala,
deschis tuturor instituțiilor din România, în vederea armata și sistemul de învățământ. Instituțiile amintite au
reactivării unor valori naționale oarecum uitate, precum constituit, în accepțiunea conducerii acestui for cultural
cultul muncii, al cinstei și cel al strămoșilor. Se urmărea, în român, (cum reiese din fondul său păstrat la Serviciul
fond, redresarea națiunii române, care a trecut în deceniul Județean Sibiu al Arhivelor Naționale, din paginile
al IV-lea prin mai multe experiențe politice neprielnice și oficiosului acestei instituții: revistei Transilvania, dar
care au afectat unitatea structurală a poporului român . și din procesele verbale ale Comitetului central), pilonii
57
După anul 1942, Asociațiunea a fost implicată în două pe care se va construi în continuare națiunea română,
ample campanii naționale care au fost generate de situația de această dată întregită și unitară între celelalte națiuni
65
grea prin care a trecut țara în acele momente. Evident, din Europa . Relația privilegiată cu regele Ferdinand I a
era vorba de Împrumutul pentru Reîntregire și Colecta adus Astrei prestigiu, susținere morală și financiară, dar
națională pentru Palatul invalizilor . mai ales, a urmat consolidarea poziției sale în societatea
58
În prima parte a anului 1943, Asociațiunea a fost românească și în rândurile celorlate societăți culturale
implicată într-un nou proiect guvernamental inițiat de concurente în cel de-al treilea deceniu din secolul al
Ministerul Propagandei Naționale, prin care, colaborând XX-lea. Regele Ferdinand I a participat în perioada
cu Fundația Culturală ,,Regele Mihai I”, funcționarii Mișcarea revizionistă din Transilvania în perioada interbelică,
săi din cadrul despărțămintelor trebuiau să activeze în Deva, Editura Călăuza, 2003, p. 28-29, 41-46.
,,propaganda pentru lămurirea opiniei publice de la sate 61 Renașterea, anul XVIII, nr. 36 din 10 noiembrie
59
asupra scopului războiului României” . În perioada 1940; Transilvania, anul 72, nr. administrativ, 1941, p. 11; Alba
celui De-al Doilea Război Mondial, Asociațiunea, a fost Iulia-2000, p. 488.
implicată și în procesul de primire și gestionare a situației 62 S.J.A.A.N., Fond Astra, dosar nr. 1/1946, nr. 65.
refugiaților din nord-estul Transilvaniei, Basarabia, În multe cazuri recomandarea făcută de la centru nu a fost
Bucovina și Cadrilater în România , acordarea sprijinului respectată la nivelul despărțămintelor centrale județene și nici în
60
despărțămintele filiale aflate în plasele administrativ-teritoriale
56 Transilvania, 73, nr. administrativ, 1942, p. 5. ale județelor.
57 M.N.U.A.I., Fond, Astra Alba Iulia, dosar 3120, nr. 32. 63 Monitorul oficial, nr. 11 din 14 ianuarie 1949; Pamfil
58 Transilvania, anul 73, nr. administrativ, 1942, p. 7-9. Matei, Asociațiunea Transilvană pentru Literatura română și
59 M.N.U.A.I., Fond, Astra Alba Iulia, dosar 3120, nr. Cultura poporului român,, p. 143-144.
112, 113. 64 S.J.S.A.N., Fond Astra, doc. 182, 196/1950; Pamfil
60 Serviciul Județean Cluj al Arhivelor Naționale, Matei, Asociațiunea în lumina documentelor, 198-199.
(în continuare se va cita prescurtat: S.J.C.A.N.), Fond Liga 65 S.J.S.A.N., Fond Astra, dosar nr. 77/1920; Dorina N.
Antirevizionistă Română, dosar nr. 46/1934-1937, f. 40-50; Rusu, Istoria Academiei Române. Repere cronologice, București,
Aurel Gociman, România și revizionismul maghiar, București, Editura Academiei, 1992, p. 73; Valer Moga, Astra și Societatea,
Tipografia Ziarului ,,Universul”, 1934, p. 72; Liviu Lazăr, p. 60; Idem, ,,Astra” în relațiile interinstituționale, p. 217.

Pag. 18