Page 22 - Morisena14_19

MORISENA, anul IV, nr. 2 (14)/2019

administrativ-teritoriale din județele Transilvaniei. Restaurația (8 iunie 1930) s-a făcut într-o
S-a mai urmărit alcătuirea de repertorii pentru teatrul atitudine generală de așteptare în România. Lumea
sătesc; înființarea bibliotecilor pentru popor în fiecare politică românească, corpul ofițeresc, cercurile de opinie
sat și comună; creșterea numărului de cursuri la care să publică considerau necesară prezența unui suveran
predea cadre calificate; creșterea numărului de expoziții tânăr și tenace pe tronul României. Un rege energic, așa
organizate în fiecare despărțământ; înființarea unor posturi cum se evidenția Carol al II-lea în 1930, era receptat
pentru propagandiștii culturali care urmau să activeze în ca suveranul care putea să favorizeze rezolvarea crizei
Basarabia; înființarea unui post de conferențiar pentru economice și politice prin care trecea România . Ca
81
meseriași și muncitori; organizarea atentă de manifestări urmare a binecunoscutului schimb de telegrame purtat
culturale în toate despărțămintele în cadrul Zilei Astrei . între V. Goldiș și regele Carol al II-lea, acesta a făcut
75
Fundația ,,Regele Ferdinand”, bine administrată, cunoscut conducerii Asociațiunii acceptul de a îndeplini
a crescut ca potențial financiar în mod constant, astfel calitatea onorifică de președinte al Astrei în telegrama
că în anul 1931 existau în casa acesteia 180.586 lei . din 8 iunie 1830 . Interesul pentru susținerea activității
82
76
La moartea suveranului Ferdinand I, în 20 iulie 1927, culturale în folosul poporului român a fost reconfirmat
Asociațiunea, s-a aflat în postura de beneficiară în de suveran și după ce acesta a preluat tronul. În 12
testamentul regelui, moștenind suma de 50.000.000 lei. august 1930, participant la Universitatea de Vară din
Acești bani urmau să se împartă cu instituții bisericești, Vălenii de Munte, organizată de către Nicolae Iorga,
culturale și filantropice . Regența, instituită pe regele s-a referit la obiectivul statului cultural .
83
77
perioada minoratului regelui Mihai I, a avut în general Carol al II-lea a primit invitația lui V. Goldiș de
o atitudine favorabilă Asociațiunii, deși anii 1927-1930 a prezida, în 13 noiembrie 1930, adunarea generală a
au fost receptați ca o perioadă de provizorat , Vasile Asociațiunii, care s-a desfășurată în Caransebeș. Ne-au
78
Goldiș a fost bine primit în audiență în 16 octombrie atras atenția figurile de stil ale unui limbaj ce prefigura
1929 de către principele Nicolae. Acesta a cunoscut cultul personalității față de acest suveran al României .
84
activitatea Astrei din perioada în care a întreprins În discursurile susținute de către diferiții invitați la
în 6 aprilie 1921, o vizită la sediul și Muzeul central Caransebeș, a putut fi observat un anume limbaj, plin de
al Asociațiunii din Sibiu . Promisiunea ministrului entuziasm, însă mai mult decât laudativ, chiar adulativ
79
Casei Regale, Constantin Hiott, în calitatea pe care o la adresa regelui Carol al II-lea, prefigurând cumva
deținea, de președinte al consiliului de administrație discursul de tip adulativ (cultul personalității) de mai
al Fundației ,,Regele Ferdinand I”, a asigurat un fond târziu din perioada comunistă. Remarcăm că suveranul
financiar constant în conturile Asociațiunii, a fost Carol al II-lea nu a abătut Asociațiunea de la programul
onorată. Trebuie făcută precizarea că Fundația aceasta său, treptat însă, Astra s-a confruntat cu presiuni
era una centrală, diferită de cea care era administrată economice și ideologice, care izvorau din noua orientare
de Asociațiune, chiar dacă purta același nume. Așadar, politică autoritară a Palatului și a cercului de interese
Asociațiunea a beneficiat în 1929 de 300.000 lei din (camarila regală) care a orbitat în jurul lui Carol al II-lea
această sursă. Suma era mai mult decât necesară, în în deceniul al patrulea din secolul care a trecut. În anul
condițiile declanșării crizei economice mondiale . 1938, Asociațiunea a cunoscut efectele reformării statale
80
autoritare, fiind subordonată Serviciului Social, deși
75 Ibidem, p. 130. oficial era angajată într-o colaborare cu această instituție
76 Transilvania, anul 62, nr. 1-8, 1931, p. 55; Valer Moga, din aparatul de propagandă al Monarhiei, condusă de
Astra și Societatea, p. 61. Dimitrie Gusti. În urma acestei colaborări ,,reciproc
77 Transilvania, anul 59, nr. 7, 1927, p. 250, 261, 297;
Mircea Ciobanu, Convorbiri cu Mihai I al României, (Adenda, avantajoase” Asociațiunea a avut de suferit.
Documente), București, Editura Humanitas, 1991, p. 222-224. Menționăm că după anul 1938, Asociațiunea a
La funeralile suveranului Ferdinand I, a participat președintele 81 Valer Moga, Astra și Societatea, p. 61; Idem, ,,Astra”
Asociațiunii, Vasile Godiș, iar oficiosul instituției, revista în relațiile interinstituționale, p. 218-219.
Transilvania, a dedicat memoriei regelui un întreg număr al său 82 Transilvania, anul 61, nr. 11-12, 1930, p. 43-45;
în anul 1927. Ibidem, nr. 7-10, 1930, p. 3-4.
78 Transilvania, anul 61, nr. 7-10, 1930, p. 127; Valer 83 Gazeta Transilvaniei, anul XCIII, nr. 85/15 august
Moga, „Astra” în relaţiile interinstituţionale, p. 218. 1930; Nicolae Iorga, Memorii, București, Editura Științifică,
79 Transilvania, anul LII, nr. 7-8, 1921, p. 541. 1986, vol. VI, p. 13.
80 Transilvania, anul 61, nr. 7-10, 1930, p. 127; Ioan 84 Transilvania, anul 61, nr. 11-12, 1930, p. 3-16; Valer
Scurtu, Din viața politică a României, 1926-1947, București, Moga, Astra și Societatea, p. 63; Pamfil Matei, Asociațiunea. În
Editura Științifică, 1983, p. 165-172; Keith Hitchins, România lumina documentelor, p. 146-147; Alexandru G. Savu, Dictatura
1866-1947, București, Editura Humanitas, 1998, p. 450. regală, București, Editura Politică, 1970, p. 171-196.

Pag. 20