Page 27 - Morisena14_19

Revistă de cultură istorică

1363; 1429, cetate regală cu 293 cneji şi 504 oameni Românii luând arme au atacat pe Turci și i-au înfrânt cu
liberi în zonă; 1457, cetate regală; 1550, 1574, 1589; desăvârșire; omorând pe pașa Eucan, i-au tăiat capul și
Almaș, 1370; 1626, cetate cu 100 călăreţi şi 100 l-au trimis lui Sigismund Bathory la Alba-Iulia, care l-a
pedestraşi drept garnizoană; 1736, Almasch, loc de înfipt deasupra porții cetății.
încartiruire a trupelor pentru care se cere preot misionar La 1626, principele Bethlen Gabor constată, că (în)
catolic; 1792, Allmasch, pentru trupe se cer 2 preoţi cnezatul Almăj avea 100 (de) oameni cavalerie (și) 100,
catolici. Localizată de Milleker şi Csanki Desi, la S-V infanterie permanentă. Almăjul în secolul XVIII a fost
de Şopotu Nou, de Trâpcea pe dealul Grădişte de la ocupat de către Turci și cu aceasta a apus instituțiunea
Dalboşeţ, de Ivănescu pe dealul Şestu Stăncilovei de națională de veacuri susținută. La 1688 Almăjul fu
lângă satul omonim, 7 km de Şopotu Nou. Numele cetăţii reocupat de generalul Veterani.”
a fost preluat de zonă: Almăj”. Probabil, la ultima ocupație a turcilor, cetatea
Printre cnejii locali almăjeni documentele Almăj a fost distrusă.
medievale îi aminteau pe Radu, Raia, Dobre, Ioan, fiul
lui Dragomir, pe Iacob Gârlişteanu, înnobilat de Matei Bibliografie selectivă
Corvin, precum şi pe vecinii săi Lazăr de Bozovici, 1. Zoltan Iusztin, Comitatul Nobiliar –
George de Moceriş şi Vasile de Bănia. Iacob Gârlişteanu Caracteristici şi Constituire. Cu privire specială
avea să ajungă ban de Severin în perioada 1495- asupra Banatului medieval, http://banatica.ro/media/
1508, iar urmaşii săi au fost menţionaţi până în 1598 b23/cncs.pdf.
ca proprietari în Valea Almăjului. După instaurarea Informația apare și în:
ocupaţiei turceşti în Banat, în 1552, a fost impusă 2. TEKINTİ, Erdélyi helynévkönyv Adattári
tuturor o dare, pe care în Almăj o strângea banul Petre tallózásból összehozta, Vistai András János (Carte
Petrovici. Turcii au recunoscut vechile drepturi ale privitoare la denumirea localităților Transilvaniei, Date
celor opt districte bănăţene: Almăj, Ilidia, Caransebeş, căutate în arhivă și reunite, Vistai András János, Primul
Lugoj, Mehadia, Comiat, Caraşova şi Bârzava, dar din volum, literele A-H).
1658 însă, turcii şi-au extins administraţia şi în Valea 3. Istoria Transilvaniei, Vol. I, (până la 1541),
Almăjului, ca şi în celelalte districte ale Banatului. Coordonatori: Ioan-Aurel Pop, Thomas Nägler, Ed.
Impozitele erau acum adunate de la ţărani de către Academia Română, Centrul de Studii Transilvane.
beiul din Bozovici. 4. Traian Simu, profesor de istorie la Liceul
Din Vincențiu Grozescu („Familia”, 1 iulie, 1890, Coriolan Brediceanu din Lugoj, a scris printre altele în
12
nr. 26, anul XXVI, „Istoria districtelor româneșci în „Organizarea politică a Banatului în evul mediu”, 1941,
Bănatul timișan”; este vorba despre un foileton începând Tipografia Corvin, Lugoj.
cu nr. 16 până la nr. 31), din care am reținut: 5. Engel Pál, Magyarország világi archontologiája
„Districtul Almașului, acest district autonom, a 1301-1457, I, Budapest, 1996.
trebuit să poseadă prea interesantă istorie aci la vadul 6. Budescu, Icoana, Dalboșeț – Studiu monografic,
Dunării, unde plăieșii români avură atâtea acțiuni Editura Tim, Reșița, 2007.
rebelnice cu puternicul dușman; însă până azi puține 7. Iuliu Vuia (n. 11 martie 1865, Felnac, judeţul
am aflat din care am putea face un șir de istorii demne Arad, d. 1933, Caransebeş) profesor şi publicist bănăţean,
de acest district – faptele viteze a(le) Ciorneșcilor și participant la Marea Unire şi membru al Marelui Sfat
a(le) Ciuleșcilor dedau destul crezământ, că românii din Naţional de la Sibiu.
acest district a(u) trebuit să fie pururea la misiunea lor, 8. Vincențiu Grozescu (1838–1897) s-a născut la
și numai la râvna patriotică a lor s-a(u) putut desăvârși Comloșu Mare, a fost preot și protopop greco-catolic la
atâtea fapte de apărare. Lugoj. A publicat în revista Familia un serial – Istoria
Comunele districtului: Almăjul, Bozoviț, Cosgia, districtelor româneșci în Bănatul timișan.
Drencova, Gerlișce, (Rudăria), Herniacova, Jalzanița, 9. Prof. dr. Tiberiu Ciobanu în revista „Agero”
Marșina, Moniș, Mandriș, Lăpușnic, Jabolcina, Majoriș, (www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/
Padeș, Prevelaț, Prigor, Prilipeț, Rusca, Rustnic, Salin, ISTORIE/).
Selișce, Tișovița, Teregova, Tyneo, Zagradina prediu. 10. Ioan Haţegan, Dicționar istoric al așezărilor
La 1598 pașa Eucan a trecut Dunarea și intrând în din Banat, Secolele XI-XX, Litera A, ANALELE
cnezatul Almăj a devastat ținutul, la care năvală turcească BANATULUI, S.N., Arheologie-Istorie, XII-XIII, 2004-

12 Vincențiu Grozescu – (1838–1897) s-a născut la 2005, www.infotim.ro/mbt/istorie/publicatii/ab.htm.
Comloșu Mare, a fost preot și protopop greco-catolic la Lugoj

Pag. 25