Page 28 - Morisena14_19

MORISENA, anul IV, nr. 2 (14)/2019

Lect. univ. dr. Eusebiu Narai din Crişana, condus de voievodul (ducele) Menumorut şi
(Timișoara) care se întindea din Maramureş până la Mureş; voievodatul
din Banat, dintre Mureş, Tisa şi Dunăre, în frunte
Scurt istoric al provinciilor cu voievodul (ducele) Glad; voievodatul din Podişul
Transilvaniei, mai întins, în frunte cu voievodul (ducele)
românești unite cu țara român (Blachus) Gelu, locuit de români şi slavi (Blachi et
în anul de grație 1918 Sclavi) şi care cuprindea teritoriul de la Porţile Meseşului
până în apropierea Mureşului. Aceste voievodate amintite
1. Transilvania de izvoarele scrise trebuiesc întregite cu voievodatul
Albei, cu centrul la Alba Iulia, tot atât de întins ca şi cel
din Podişul Transilvaniei.
Victor Papilian afirma, la un moment dat: ,,Dacă
toate provinciile ne sunt deopotrivă de iubite, există, totuşi, Transilvania, în a doua jumătate a secolului al XIII-
una care, datorită împrejurărilor istorice, a dominat întreaga lea şi în primul pătrar al veacului al XIV-lea, doar formal
viaţă naţională prin afinitatea dintre spiritul ei şi totalitatea mai făcea parte din regatul Ungariei (fusese cucerită, pas
cu pas, pe parcursul a trei secole); în realitate, era o ţară
românismului. Această provincie este Ardealul. Orice
ardelean trăieşte istoric. Clipa trăită aici este un rezumat (regnum) deosebită, voievodatul rămânând o instituţie
sufletesc al întregii noastre vieţi istorice”. specifică numai Transilvaniei în întreg regatul maghiar din
Transilvania (Trans-silva, Ţara de dincolo de păduri, Evul Mediu.
Încoronarea acestei situaţii autonome e instituirea
pentru cei din afara ei) are o întindere de vreo 102.000 kmp, unei adunări generale a nobililor din Transilvania,
ceva mai puţin de jumătate din suprafaţa întregii ţări. Ea se
înfăţişează observatorului atent într-un peisaj natural extrem convocată şi prezidată de voievod sau de împuternicitul
de variat, complex şi pitoresc în acelaşi timp. Aşezată în acestuia, aşa cum regele convoca şi prezida dietele
interiorul arcului carpatic, Transilvania este ţara tuturor Ungariei. Această instituţie, adunarea generală, pomenită –
formelor de relief, de la câmpia joasă, până la munţii relativ pentru întâia oară – la 1288 şi la care participă, la început,
şi reprezentanţii românilor (1291, 1355), nu va putea
înalţi. Geografi şi geologi, etnografi şi istorici, literaţi şi
artişti, localnici şi străini, au fost şi sunt impresionaţi de fi desfiinţată, întrunindu-se periodic, ori de câte ori era
peisajul maiestuos al ţării Transilvaniei. Lanţul Carpaţilor, nevoie, accentuând situaţia autonomă a Transilvaniei faţă
proteguitor ca un zid de apărare, înconjoară Transilvania pe de regatul Ungariei în tot acest timp, până la despărţirea
două laturi: cea meridională şi cea estică. Legătura dintre totală, din anul 1541, când Transilvania a fost transformată
în principat autonom.
aceste masive e realizată de Munţii Apuseni.
Transilvania a fost centrul de viaţă şi activitate a În contextul unor evenimente politice cu urmări
populaţiilor ce locuiau în spaţiul carpato-danubiano-pontic. deosebite, între care şi dezmembrarea regatului ungar, ca
Aici şi-au durat geto-dacii, ramura nord-dunăreană a marelui urmare a înfrângerii Ungariei, de oştile otomane, la Mohács
şi puternicului trunchi tracic, complexul de fortificaţii, încă (1526), Transilvania se emancipează complet. Voievodatul
Transilvaniei se transformă în Principat autonom sub
din timpul celei mai cuprinzătoare stăpâniri geto-dacice, din
vremea lui Burebista, adică cu vreo 2.050 de ani în urmă. suzeranitatea Porţii otomane (1541).
Şi tot aici şi le-au păstrat, întărindu-le, dacii din vremea lui Principatul Transilvaniei şi-a putut păstra, tot
Decebal. La care s-au adăugat, în acest timp, altele, din zona timpul, autonomia internă, instituţiile proprii. Suzeranitatea
subcarpatică ardeleană, munteană şi moldoveană. otomană, materializată în plata tributului şi a altor obligaţii
faţă de Poartă, s-a resimţit asupra vieţii economice a ţării,
Şi, de asemenea, în Transilvania şi-au statornicit
romanii centrul Daciei, populată de daco-romani, la Ulpia dar, datorită poziţiei sale geografice şi strategice, precum
Traiana Sarmizegetusa, la poalele muntelui străjuit de şi datorită tradiţiilor de luptă antiotomane, turcii au fost
cetăţile dacice. Aici, în apropierea Haţegului, era centrul siliţi să recunoască Principatului Transilvaniei o situaţie
politic al celor trei Dacii şi aici, în Transilvania s-a săvârşit, mai avantajoasă, mai multe libertăţi în interior, un regim
economic şi politic mai uşor în comparaţie cu alte ţări
în mai mare măsură, osmoza daco-romană, substratul şi
superstratul etno-lingvistic al poporului român. vasale. Astfel, Transilvania, în vremea principatului, şi-a
Potrivit cronicilor latino-maghiare, în Transilvania putut dezvolta şi organiza propriile instituţii autonome, s-a
existau, în secolele VIII-IX, cel puţin patru mari formaţiuni putut orienta – din punct de vedere economic şi politic –
politice, mari voievodate (trei dintre ele numite, de izvoarele şi mai mult spre celelalte două ţări româneşti, în condiţiile
impuse de cerinţele obiective ale epocii. Situaţia autonomă
respective, în terminologia latină a vremii, ducate), care
cuprindeau cea mai mare parte a Transilvaniei: voievodatul a permis Transilvaniei să joace un rol important, de multe

Pag. 26