Page 23 - Morisena14_19
P. 23

Revistă de cultură istorică



        devenit o parte a sistemului de propagandă al regimului      Prof. em. dr. ing. Alimpie Ignea
        de  autoritate  monarhică  condus  de  Suveran ,  iar  după
                                                 85
        abdicarea  lui  Carol  al  II-lea  (septembrie  1940)  urmare            (Timișoara)
        a destrămării statului România Mare, puterea a trecut la
        fiul său, regele Mihai I. Conducătorul de fapt al statului  Un punct de vedere despre Almăj
        a  devenit  generalul  Ion  Antonescu.  În  condițiile  în
        care  România  s-a  confruntat  cu  situația  internațională   Lucrarea de față nu reprezintă un material istoric
        nefavorabilă, pregătindu-se de participarea la al Doilea   propriu-zis,  drept  pentru  care  nu  voi  face  trimiteri
        Război Mondial, Asociațiunea s-a încadrat noii direcții   bibliografice amănunțite. Mă bazez pe lecturile pe care
        oficiale  a  României,  care  a  fost  impusă  de  guvernarea   le-am parcurs de-a lungul anilor, pe ceea ce am aflat/
        militară.  După  anul  1945,  a  activat  într-un  nou  cadru   reținut, dar și pe întrebările, de multe ori retorice, pe
        social  și  politic,  care  însă  nu  a  mai  fost  interesat  de
        formele  specifice  de  manifestare  ale  sale  și  nici  de   care mi le-am pus.
        structurile  sale  organizatorice. Astfel,  între  1947-1950,   Eram  elev  la  liceu  când  am  citit  faptul  că  prin
        ceea ce nu au reușit autoritățile habsburgice, mai târziu   anii  1600,  Evliya  Çelebi,  un  călător  turc,  afirma  că  pe
        cele  austro-ungare,  au  reușit  românii  puși  în  slujba   Clisura Dunării navele turcești sunt atacate de haiducii
        mișcării comuniste internaționale .                   almăjeni! Am fost surprins de această afirmație deoarece
                                      86
              În  perioada  suveranilor  Ferdinand  I  și  Mihai  I,   din Valea Almăjului, pe care o cunoșteam relativ bine, și
        guvernele  României  au  alocat  însemnate  sume  de  bani   până la Dunăre erau câteva zeci de kilometri de munți
        Asociațiunii,  evident  în  contexte  social-politice  și   împăduriți, și o altă întrebare, de unde aveau almăjenii
        economice diferite. Ferdinand I după Unirea din 1918,   cunoștințe de navigație chiar într-o zonă periculoasă cum
        iar Mihai I în perioada în care România a participat în al   era Clisura Dunării, într-o perioadă în care nici marinarii
        Doilea Război Mondial. În ultima parte a domniei regelui   nu prea știau să înoate?
        Carol al II-lea, Asociațiunea, îndeosebi după anul 1938,   Pe  de  altă  parte,  toate  referirile  istorice  de
        a colaborat în baza legii și a unor instrucțiuni specifice  consemnare a localităților din Valea Almăjului se făceau
        cu Serviciul Social, dar urmările au fost negative pentru  începând din anul 1484 pe baza informațiilor lui Pesty
        despărțăminte.  Indiferent  de  situație, Asociațiunea  și-a  Frigyes, de la împroprietărirea lui Iacob Gârlișteanu la
        exprimat  întotdeauna  atașamentul  față  de  instituțiile  Rudăria, deși acolo participau nobili de la Moceriș, Bănia
        fundamentale  ale  României  Mari,  cu  deosebire  față  și  Bozovici,  care,  este  de  presupus,  că  erau  localități
        de  instituția  monarhică.  Și  în  perioda  participării  țării  cunoscute mai înainte!
        noastre la al Doilea Război Mondial, președintele onorific   Primele referiri despre Almăj se pare că au apărut
        al  Asociațiunii  a  fost  regele.  Prezența  lui  Mihai  I  în  în anul 1241, când un nobil din Almăj, Iacob Gârlişteanu,
        fruntea Asociațiunii a reprezentat în concepția conducerii  a ajuns ban de Severin (după A. Golopenția – după alții –
        instituției  o  garanție  pentru  menținerea  autonomiei   ban în Croația sau Bosnia).
        politice, dar, în condițiile participării la război, această   Aflăm  din  Diploma  Cavalerilor  Ioaniți  (2
        situație era mai mult una iluzorie .                  Iunie 1247): „... îi dăm și îi dăruim, lui și printr-însul
                                      87
              În concluzii menționăm că Astra a fost determinată   numitei case (a cavalerilor ioaniți, n.n.), întreaga Țara
        de situația nou apărută în spațiul României după Unirea   Severinului,  împreună  cu  munții  acesteia  și  cu  toate
        din anul 1918 să țină cont, să se raporteze și încadreze în   celelalte locuri ce țin de ea...
        noul context cultural, social, politic din România Mare,   ...Pe  lângă  acestea  am  dăruit  susnumiților  frați
        aspect care s-a văzut atât la nivelul Comitetului central   pământul  numit Woila  de  lângă  Dunăre,  nu  departe  de
        al instituției cultural-naționale cu sediul în Sibiu, cât și   Semlin (acum Zemun – cartier al Belgradului, n.n.), scos
        la nivelul conducerilor culturale care activau în spațiul   de sub stăpânirea cetății Caraș, cu toate foloasele și cele
        despărțămintelor sale.
                                                              ce țin de el, așa cum l-a ținut neîntrerupt Nicolae, fratele
              85    Transilvania,  anul  69,  nr.  3-4,  1938,  p.  152;  Ioan   lui”. Desigur, dacă dania se întindea din Țara Severinului
        Scurtu,  Istoria  României  în  timpul  celor  patru  regi  (1866-  până  aproape  de  Belgrad,  referirea  făcută  la  „munții
        1947), Volumul  al  III-lea,  Carol  al  II-lea,  București,  Univers   acesteia și cu toate celelalte locuri ce țin de ea” conținea
        Enciclopedic, 2001, p. 212-224; Alexandru G. Savu, Sistemul   și Valea Almăjului.
        partidelor politice din România, 1919-1940, București, Editura
        Științifică și Enciclopedică, 1976, p. 154-158; Keith Hitchins,   Din  document  rezultă  că  acei  cavaleri  ioaniți  au
        România 1866-1947, p. 454-455.                        primit toți munții dintre Turnu Severin și Belgrad, însă nu
              86 Pamfil Matei, Asociațiunea în lumina documentelor, p. 10.  se face nici o mențiune despre Almăj, poate zona fiind mai
              87 Transilvania, anul 73, nr. administrativ, 1942, p. 5.  puțin locuită și poate, după retragerea acestora, donațiile,


                                                                                                         Pag. 21
   18   19   20   21   22   23   24   25   26   27   28