Page 21 - Morisena14_19

Revistă de cultură istorică

anilor 1919-1926 la toate evenimentele importante din să se ofere noului stat printr-un demers propagandistic un
viața Asociațiunii, onorându-și întotdeauna îndatoririle plus de imagine, atât în interiorul României, cât și în afara
care i-au revenit în calitatea sa de președinte onorific al granițelor. Într-o conjunctură internațională favorabilă,
înaltului for cultural din Transilvania . România a reușit să recupereze anumite decalaje istorice,
66
Astfel, remarcăm că în 6 iunie 1921, suveranul iar încoronarea suveranului în Orașul Unirii a fost un mesaj
a primit la Palatul Regal din București delegația Astrei, al națiunii române întregite care urma să dea dovadă de
care a fost formată din Andrei Bârseanu și prelații Vasile maturitatea conduitei sale . Cu ocazia serbărilor legate de
70
Suciu (greco-catolic) și Nicolae Bălan (ortodox) . Cu centenarul nașterii lui Avram Iancu, regele Ferdinand I s-a
67
acest prilej, delegația astristă a înmânat regelui o Diplomă aflat la Câmpeni, Țebea, Vidra de Sus și Cluj în perioada
de Onoare care certifica încă odată președinția de onoare 30 august-2 septembrie 1924 . Suveranul a donat suma de
71
a Majestății Sale, cât și un număr de 106 volume dintre 100.000 lei pentru ca Asociațiunea să dispună de resurse
cele recent editate de Asociațiune în Sibiu, la care se financiare pentru a institui Fundația ,,Regele Ferdinand I”,
adăuga un album cu imagini din Muzeul Central de la iar din venituri care se acumulau să fie sprijiniți tinerii din
Sibiu. Menționăm că, aflat în perioada 2-4 februarie 1920 această zonă, dornici să învețe meserii sau să poată avea
72
în Cluj, regele Ferdinand I, care participa la inaugurarea acces la studii universitare .
Universității Daciei Superioare a donat 400.000 lei în În 14 iunie 1925, regele Ferdinand I (1914-
scopul constituirii unui institut de istorie în acest oraș . 1927) a promulgat cadrul necesar pentru o reorganizare
68
În 15 octombrie 1922, Asociațiunea a fost implicată adminstrativ-teritorială a României. A fost vorba de
și a participat în Alba Iulia, la încoronarea regelui Ferdinand Legea de unificare administrativă. Se urmărea ca legea
I și a soției sale, Regina Maria, eveniment care a avut loc să fie aplicată după publicarea sa în Monitorul Oficial,
la Catedrala Încoronării din Orașul Unirii . S-a urmărit de la 1 ianuarie 1926. Legea, dar și prevederile statutare
69
și regulamentare aprobate în adunarea generală de la
66 Transilvania, anul LIV, nr. 1-2, 1923, p. 75; Cornel Reghin (29-30 august 1925) au reprezentat baza pe
73
Sigmirean, Elita românilor din Transilvania la 1918: educație, care au fost înființate 23 despărțăminte central-județene
proiecte și opțiuni politice, în Anuarul Institutului de Istorie în Transilvania . Printre hotărâri adoptate enumerăm:
74
«George Barițiu». Series Historica. Supliment nr. 1, 2016, p. reorganizarea secțiilor științifice-literare și mutarea sediului
181-205. Crescută în cultul față de tron și Patrie, elita românească acestora la Cluj; intensificarea și eficientizarea procedurală
din Transilvania, intelligentsia românească a cultivat o relație a legăturilor cu despărțămintele central-județene, cât și
specială cu regele Ferdinand I, înțelegând ca în felul acesta să cu structurile lor care urmau să se organizeze în plasele
se asigure premisele extinderii Asociațiunii la nivelul României
Mari. Astfel au apărut în decadele interbelice: Astra Basarabeană, 70 Nicolae Iorga, Regele Ferdinand. Cu prilejul
cea Bănățeană, respectiv cea Dobrogeană. încoronării, Iași, Editura Porţile Orientului, 1996, p. 93; Vasile
67 Transilvania, anul LII, nr. 7-8, 1921, p. 541; Ibidem, Pușcaș, Marea Unire, Cluj-Napoca, Editura Studia, 1998, p.
nr. 9, 1921, p. 790. Asociațiunea s-a aflat sub Patronajul de 7-10; Eugen Wolbe, Maria Nastasia; Ion Nastasia; Gabriel
onoare al Majestății Sale regele din 31 mai 1919, atunci când Badea-Păun, Ferdinand I, Întemeietorul României Mari,
suveranul a acceptat președenția de onoare. De asemenea, Bucureşti, Editura Humanitas, 2004, p. 191-194; Ionela Simona
subliniem prezența președintelui Bârseanu în București (11 Mircea, Catedrala Încoronării, 15 octombrie 1922, Încoronarea
mai 1921), când președintele Astrei a fost primit de membrii suveranilor Românei Mari, în Sargetia, Serie nouă, anul XXXIV,
familiei regale. 2006, p. 373. Construcția Catedralei Încoronării s-a realizat între
68 Sextil Pușcariu, Memorii, p. 425. anii 1921-1922, evident fiind edificată în scopul încoronării
69 Nicolae Iorga, Regele Ferdinand. Cu prilejul suveranilor României Mari în Alba Iulia, oraș încărcat cu
încoronării, Iași, Editura Porţile Orientului, 1996, p. 93; Vasile puternice semnificații în conștiința românilor din Transilvania.
Pușcaș, Marea Unire, Cluj-Napoca, Editura Studia, 1998, p. 7-10; Vezi în acest sens și în: Valer Moga, Încoronarea de la Alba
Eugen Wolbe, Maria Nastasia; Ion Nastasia; Gabriel Badea-Păun, Iulia, în Laura Stanciu (Coordonator), Alba Iulia. Memoria
Ferdinand I, Întemeietorul României Mari, Bucureşti, Editura urbis, Cluj-Napoca, Editura Mega, 2018, p. 322-325.
Humanitas, 2004, p. 191-194; Ionela Simona Mircea, Catedrala 71 S.J.S.A.N., Fond Astra, dosar nr. 1091/1924, loc. cit.,
Încoronării, 15 octombrie 1922, Încoronarea suveranilor dosar nr. 1092/1924; Transilvania, anul 55, nr. 8-9, 1924, p. 283.
Românei Mari, în Sargetia, XXXIV, 2006, p. 373; Valer Moga, 72 Transilvania, anul 55, nr. 8-9, 1924, p. 310.
Încoronarea de la Alba Iulia, în Laura Stanciu (Coordonator), 73 Regulamentul pentru despărțăminte, cercurile cultu-
Alba Iulia. Memoria urbis, Cluj-Napoca, Editura Mega, 2018, p. rale și regiunile ,,Asociațiunii” pentru literatura română și
323-325. Construcția Cateralei Încoronării s-a realizat între anii cultura poporului român – «Astra», Sibiu, 1925, în cadrul capi-
1921-1922 în scopul încoronării suveranilor României Mari în tolelor 38-41 au fost dezvoltate noile statute.
Alba Iulia, oraș încărcat cu puternice semnificații în conștiința 74 Regulamentul pentru despărțăminte, cercurile
românilor din Transilvania, rememorând în mod simbolic fapta culturale și regiunile ,,Asociațiunii”, p. 8; Pamfil Matei,
de glorie din anul 1600 a voievodului unificator Mihai Viteazul. Asociațiunea în lumina documentelor, p. 129.

Pag. 19