Page 30 - Morisena14_19
P. 30

MORISENA, anul IV, nr. 2 (14)/2019



        Românilor  din  Ungaria  şi  Transilvania  (1881),  prin  sprijinul Poloniei, care se afla în conflict cu teutonii, Moldova
        unificarea celor două partide (unul din Banat, celălalt din  a  fost  nevoită,  pentru  a-şi  asigura  securitatea  graniţelor
        Transilvania), cu un program destul de radical (lupta pentru  sudice, să accepte plata tributului cerut de Mehmed II. Prin
        recâştigarea  autonomiei  Transilvaniei,  folosirea  limbii  actul  încheiat  în  iunie  1456,  ce  sancţiona  noile  raporturi
        române în administraţie şi justiţie în toate teritoriile locuite  moldo-otomane,  negustorilor  din  Cetatea  Albă  li  se
        de  români,  numirea  –  în  aceleaşi  locuri  –  de  funcţionari  garantau  securitatea  şi  libertatea  comerţului  pe  teritoriul
        români  sau  cunoscători  ai  limbii  române,  revizuirea  legii  imperiului. Se bucurau, de asemenea, de un regim vamal
        naţionalităţilor,  lărgirea  dreptului  de  vot,  lupta  împotriva  preferenţial. Statutul de tributar faţă de Imperiul Otoman va
        asupririi  naţionale);  j)  Memorandumul  înaintat  Curţii  fi contestat de Ştefan cel Mare, care, prin victoriile obţinute
        de  la  Viena  (1892),  refuzat  de  împăratul  Franz  Joseph,  împotriva turcilor, va scrie, în cartea istoriei Moldovei, cea
        urmat de procesul memorandiştilor (1894); k) politica de  mai glorioasă pagină.
        maghiarizare forţată (1880-1914) etc.                      După  căderea  Caffei  în  mâinile  otomanilor,  după
                                                              marile  încleştări  de  la  Podul Înalt  (1475)  şi  Valea  Albă
                2. Basarabia                                  (1476), voievodul a sesizat marele pericol ce ameninţa sudul
                                                              Moldovei, debuşeele comerciale de la Chilia şi Cetatea Albă.
              Mihai  Eminescu  spunea,  cu  mult  timp  în  urmă:  Însuşi Mehmed II, se pare, viza cucerirea acestor cetăţi.
        ,,A  rosti  numele  Basarabia  e  una  cu  a  protesta  contra   În  timpul  lui  Baiazid  II,  atacând  Moldova  prin
        dominaţiunii (dominaţiei – n.n.) ruseşti. Numele Basarabia  surprindere (1484), otomanii au reuşit să cucerească, după
        şi basarabeni existau mult înaintea vremii (perioadei – n.n.)  puţine  zile  de  asediu,  atât  Chilia,  cât  şi  Cetatea  Albă.
        în care acest pământ devenise turcesc; acest nume singur  Locuitorii  lor  au  fost  luaţi  robi  şi,  în  parte,  strămutaţi
        este o istorie întreagă”.                             pe  malurile  Bosforului  pentru  popularea  Istanbulului.
              Ceea  ce,  îndeobşte,  numim,  astăzi,  Basarabia,  Campania  fulgerătoare  a  sultanului  îl  găsi  nepregătit  pe
        teritoriul  dintre  Prut  şi  Nistru  ce  se  deschide  spre  Marea  domnitor, acesta fiind învins fără să apuce a ridica sabia.
        Neagră şi se întinde, spre nord, până dincolo de Hotin, nu  Consecinţele pierderii celor două cetăţi au fost foarte grele
        reprezintă decât marginea răsăriteană a spaţiului în care au  pentru Moldova. Din punct de vedere economic, lovitura
        locuit triburile geto-dace şi în care, mai târziu, s-a format  a fost prea puternică, comerţul ţării stagnând. Drumurile
        şi afirmat poporul român. Tocmai de aceea, istoria acestui  comerciale,  deşi  reorientate  către  Galaţi,  încep  să-şi
        pământ nu poate fi ruptă şi tratată separat de a celorlalte  piardă din importanţă. Din acest rapt teritorial decurgeau
        meleaguri româneşti.                                  şi importante urmări politice şi strategice, militare, evident
              Prin  cucerirea  cetăţii  geto-dace  de  la  Barboşi  în defavoarea Moldovei.
        (probabil în intervalul 60-90 d.Hr.) şi instaurarea controlului   În  urma  războiului  ruso-turc  din  intervalul  1806-
        asupra coloniei Tyras şi a hinterlandului său, regiunile din  1812,  Imperiul  Ţarist  a  anexat  Basarabia.  Termenul  de
        sudul Moldovei au intrat relativ devreme în contact direct  Basarabia,  ce  desemna  Bugeacul,  zona  restrânsă  de  la
        cu lumea romană. Teritoriul intrat sub stăpânirea imperiului  nordul gurilor Dunării, care se afla sub dominaţie otomană,
        era relativ restrâns (aproximativ 3.800 km ) şi a fost alipit  a  fost  extins  la  întreg  teritoriul  cuprins  între  Nistru  şi
                                             2
        provinciei Moesia. La aceasta se adaugă şi zona oraşului  Prut. Ambasadorul  rus, Tolstoi,  se  folosise  de  inexistenţa
        Tyras  (circa  1.700  km ).  Întreaga  regiune  de  la  nordul  unei prevederi în actul încheiat la Tilsit, relativ la Bugeac
                             2
        gurilor Dunării avea o mare însemnătate strategică, era un  (Basarabia), pentru a pretinde că armatele ţariste, conform
        pinten adânc înfipt în lumea ,,barbară”.              prevederilor  tratatului,  nu  se  vor  retrage  din  teritoriile
              Marea invazie tătară (1241-1242), zdrobind tot ce-i  otomane de la nord de braţul Chilia. El nu se gândea, pe
        stătea în cale până la porţile Vienei, a modificat substanţial  atunci, şi la jumătatea Moldovei din stânga Prutului. O dată
        harta  politică  a  estului  Europei.  Moldova  a  intrat,  pentru  cu  anexarea,  numele  de  Basarabia,  în  lipsa  altuia,  a  fost
        un secol, sub stăpânirea acestor migratori. Tătarii au blocat  extins la spaţiul dintre Prut şi Nistru. În scurt timp, puterile
        expansiunea regatului ,,apostolic” al Ungariei spre Marea  europene îşi vor însuşi punctul de vedere rusesc în legătură
        Neagră. Ordinul cavalerilor teutoni, chemat de unguri şi  cu întinderea desemnată sub numele de Basarabia. Teritoriul
        încurajat  de  papă,  ocupase  o  parte  însemnată  din  spaţiul  românesc  dintre  Prut,  Nistru,  Dunăre  şi  Marea  Neagră,
        cuprins între Carpaţi şi Siret.                       anexat  de  Imperiul  Ţarist  în  1812,  avea  o  suprafaţă  de
                Imperiul  Otoman  îşi  va  face  simţită  presiunea  44.422 km . Un călător rus de la sfârşitul veacului al XVIII-
                                                                       2
        asupra Moldovei imediat după cucerirea Constantinopolului.  lea numeşte aceste regiuni ,,pământul făgăduinţei”.
        Va reuşi să rupă echilibrul de forţe din regiune în favoarea   Pentru a da senzaţia unei perpetuări a vechilor stări de
        sa, înghiţind state cu secole de istorie în spate. Lipsită de  lucruri şi pentru a asigura o tranziţie lentă de la un regim la



        Pag. 28
   25   26   27   28   29   30   31   32   33   34   35