Page 35 - Morisena14_19

Revistă de cultură istorică

de întemeiere a Partidului Naţional al românilor din române”. Cassian R. Munteanu, bănăţean de origine, îşi
Banat şi vestul Transilvaniei a fost consecinţa firească a va aduce, de asemenea, contribuţia la efortul României
procesului de maturizare politică a populaţiei româneşti. pentru apărarea pământului strămoşesc. Numeroşi săteni,
Încurajată de proclamarea independenţei meseriaşi şi intelectuali bănăţeni au sprijinit efectiv
României, la 9 mai 1877, populaţia românească din Banat trupele româneşti, le-au călăuzit prin munţi, au furnizat
îşi manifestă plenar dorinţa de a trăi într-o ţară liberă, care să informaţii preţioase Armatei Române sau trupelor regale
cuprindă întreaga naţiune română. O serie de intelectuali ai sârbeşti, acţionând aşa cum le dicta conştiinţa, pentru a
satelor bănăţene sunt puşi sub ,,cercetare judecătorească”, grăbi momentul făuririi statului naţional român. Nu puţini
acuzaţi de infidelitate faţă de regimul austro-ungar. au fost tinerii bănăţeni care au dezertat din armata austro-
Sprijinirea morală şi materială a ostaşilor români ungară şi au trecut în rândurile Armatei Române.
devine preocuparea primordială, cu caracter de masă, Din Comitetul refugiaţilor români, întemeiat la Iaşi,
a întregii societăţi româneşti din Banat şi Transilvania. în 7 ianuarie 1917, pentru a organiza voluntarii în armata
Toate categoriile sociale (muncitorii, ţăranii, intelectualii, română, făcea parte şi patriotul bănăţean Sever Bocu. Acesta
meseriaşii, comercianţii, elevii etc.) şi-au adus contribuţia va avea un rol important şi în editarea gazetei ,,România
la susţinerea cauzei României, dăruind Armatei Române Mare” la Kiev, gazetă ce a desfăşurat o activitate însemnată
pansamente, produse agricole, îmbrăcăminte, sume de pentru organizarea prizonierilor români aflaţi în Rusia.
bani. Era convingerea unanimă că jertfa soldaţilor, în O contribuţie deosebită la apărarea cauzei naţionale
faţa redutelor otomane, întruchipa năzuinţa de libertate, româneşti în străinătate şi-a adus-o savantul Traian Vuia,
idealul de unitate al românilor de pretutindeni. mai ales în Franţa. Ca preşedinte al Comitetului naţional al
Generalizarea activităţii Astrei şi în sud-vestul românilor din Transilvania şi Bucovina, întemeiat la Paris
României a fost, de fapt, urmarea firească a preocupărilor în 30 aprilie 1918, Traian Vuia a desfăşurat o muncă asiduă
statornice, neobosite pentru afirmarea culturii naţionale, pentru susţinerea aspiraţiilor naţionale ale românilor şi
apărarea limbii, a Bisericii şi Şcolii naţionale, preocupări organizarea legiunilor de voluntari. Pe aceleaşi coordonate
care se înscriu ca o componentă majoră în procesul se înscrie şi contribuţia unor bănăţeni la întemeierea
desăvârşirii unităţii politico-statale a poporului român. Corpului ofiţeresc român din Italia, organizaţie ce va avea
Imediat după izbucnirea Primului Război Mondial merite în organizarea unei Legiuni române, şi mai ales în
(1914), în aproape toate localităţile Banatului, autorităţile afirmarea idealului unităţii naţionale româneşti în opinia
austro-ungare au declanşat un val de persecuţii împotriva publică italiană.
fruntaşilor poporului român. Banatul este prima dintre regiunile din cadrul
Pentru faptul că au publicat, în ziarul bucureştean Imperiului Austro-Ungar în care se simte un amplu ecou
,,Epoca”, articolele ce exprimau nădejdea Unirii al procesului de dezagregare a monarhiei. Conducerea
Transilvaniei cu România, tribunalul din Cluj i-a social-democrată din Timişoara proclamă, la 31 octombrie
condamnat, la moarte, în contumacie, pe Octavian Goga, 1918, ,,Republica bănăţeană”, constituie, în colaborare
Avram Imbroane (redactor la ziarul ,,Drapelul” din cu reprezentanţii burgheziei liberale, un ,,Consiliu al
Lugoj) ş.a. Alături de O. Goga, V. Lucaciu, O. Tăslăuanu, poporului din Banat” şi numeşte comisari pentru cele trei
bănăţenii aşezaţi în vechea Românie participă la marile comitate bănăţene. Dorind să saboteze acţiunea de unire
manifestaţii organizate de ,,Federaţia Unionistă”, adresând a Banatului cu România, republica autonomă bănăţeană a
directe îndemnuri la acţiune pentru realizarea ,,ideii unităţii fost o construcţie artificială, neviabilă, care nu corespundea
politice a neamului românesc”. intereselor şi năzuinţelor populaţiei.
După intrarea României în Primul Război Mondial, Românii au refuzat să adere la Consiliul format de
pentru eliberarea provinciilor româneşti aflate sub stăpânire Otto Roth. În aceeaşi zi (31 octombrie 1918) se constituie
străină, un grup de români bănăţeni şi transilvăneni ,,Consiliul permanent al ofiţerilor şi soldaţilor români
refugiaţi peste Carpaţi au adresat un memoriu Consiliului de pe teritoriul comandei militare a Timişorii”, care se
de Miniştri, prin care solicitau aprobarea de a lupta în cadrul declară solidar şi se pune la dispoziţia Consiliului Naţional
Armatei Române pentru împlinirea idealului naţional. De Român Central (C.N.R.C.).
altfel, în cadrul unităţilor româneşti care au pornit, în august În tot Banatul domnea un entuziasm de nedescris, iar
1916, să elibereze Banatul s-au găsit şi numeroşi ostaşi o nouă conducere românească, corespunzătoare năzuinţei
şi ofiţeri originari din acest colţ de ţară. Trupele Diviziei populaţiei româneşti, majoritară în provincie, se constituia
I-a infanterie, care eliberează oraşul Orşova în 22 august peste tot, până în cele mai îndepărtate sate. Înfiinţarea
1916 erau comandate de talentatul şi curajosul general Ion consiliilor naţionale şi a gărzilor naţionale a prilejuit
Dragalina, unul ,,din cei mai valoroşi ofiţeri ai armatei manifestarea plenară a voinţei populaţiei de unire cu România.

Pag. 33