Page 37 - Morisena14_19

Revistă de cultură istorică

baza fiinţei noastre unitare. Decretând Unitatea Naţională, Dușan Baiski
vom continua a fi ceea ce noi, Neamul Românesc, (Timișoara)
am fost, întotdeauna, şi ceea ce trebuie să fim pentru
vecie: Sentinelă (santinelă – n.n.) trează şi conştientă a Viața cultural-artistică la Cenad
civilizaţiunei (civilizaţiei – n.n.) omeneşti!”.
în perioada 1948-1962

BIBLIOGRAFIE Cultura înseamnă, potrivit dicționarului, totalitatea
valorilor materiale și spirituale create de omenire și a
1. Boia, Lucian, 2017, În jurul Marii Uniri de la instituțiilor necesare pentru comunicarea acestor valori. A
1918: naţiuni, frontiere, minorităţi, Editura Humanitas, se răspunde la întrebarea în ce măsură se poate vorbi despre
Bucureşti. cultură la Cenad este o misiune oarecum dificilă, însă nu
2. Ciachir, Nicolae, 1993, Din istoria Bucovinei imposibilă. Dar un singur lucru este cert: istoria se bazează
(1775-1944), Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. pe documente, nicidecum pe presupuneri. Din păcate, în
3. Drăghicescu, Dumitru, 2001, Marea Unire a cazul Cenadului ne lipsesc tocmai aceste documente,
românilor cu românii: 1918. Banatul şi Transilvania; care să facă dovada existenței diferitelor forme de cultură
Bucovina şi Basarabia, ediţie îngrijită şi prefaţată de sau existența unor instituții, aceasta cel puțin până după
Virgiliu Constantinescu-Galiceni, Editura Albatros, mijlocul secolului al XIX-lea, când sunt atestate primele
Bucureşti. biblioteci publice și prima echipă de teatru.
4. Dudaş, Vasile, 1996, Voluntarii Marii Uniri, O primă sursă despre viața cultural-artistică a
Editura ,,Augusta”, Timişoara. Cenadului după cel de-al Doilea Război Mondial o
5. Marinescu, Constantin Gh., 1993, Epopeea constituie cele câteva pagini de memorialistică ale
1
Marii Uniri, Editura Porto-Franco, Galaţi. învățătorului Josif Kopp. „În urma reformei şcolare din
6. Munteanu, Ioan (coord.), 1983, Făurirea anul 1948, s-au înfiinţat în Cenad patru cămine culturale
statului naţional unitar român. Contribuţii documentare pentru tineret. Rănile lăsate de război au fost parţial
bănăţene (1914-1919), Tipografia ,,13 Decembrie 1918”, vindecate, iar etnicii germani petreceau după-amiezile
Bucureşti. de duminică la restaurantul «Burger»”. Întrucât sala era
7. Munteanu, Ioan, 1994, Mişcarea naţională din neîncăpătoare, șvabii au decis să renoveze restaurantul
Banat (1881-1918), Editura Antib, Timişoara. „Frank”, însă în loc ca administrația locală să-i ajute cu
8. Munteanu, Ioan; Zaberca, Vasile Mircea; Sârbu, bani, le lua bani din veniturile substanțiale de duminică.
Mariana, 1992, Banatul şi Marea Unire (1918), Editura O serie de informații, chiar dacă sumare, despre
Mitropoliei Banatului, Timişoara. diverse activități culturale apar în dările de seamă și
9. Pascu, Ştefan, 1983, Ce este Transilvania? rapoartele organizațiilor de bază din Cenad ale Partidului
Civilizaţia transilvană în cadrul civilizaţiei româneşti, Muncitoresc Român (P.M.R.). Astfel, potrivit procesului-
2
Editura Dacia, Cluj-Napoca. verbal încheiat la data de 29 octombrie 1950, în urma
10. Păiuşan, Radu, 1993, Mişcarea naţională ședinței organizației de bază G.A.C. (Gospodăria Agricolă
din Banat şi Marea Unire (1895-1919), Editura de Vest, Colectivă) a P.M.R., în acea zi s-a format, alături de altele,
Timişoara. colectivul cultural format din: Elisabeta Mizu, Branco
Jivanov, Ioan Socol, Sava Galetin, Veselin Dișici, Matei
11. Platon, Gheorghe (coord.), 2003, Istoria Bakay, Milivoi Stoianov.
românilor, vol. VII/2 (De la Independenţă la Marea Unire, În darea de seamă a organizației de bază sătești
3
1878-1918), Editura Enciclopedică, Bucureşti. a P.M.R. cu privire la munca depusă în perioada 1
12. Scurtu, Ioan (coord.), 1994, Istoria Basarabiei octombrie-31 decembrie 1950, se va scrie: „Activitatea
de la începuturi până în 1994, Editura Tempus, Bucureşti. Căminului cultural nu a avut o activitate (sic) permanentă,
13. Taylor, A.J.P., 2000, Monarhia Habsburgică: ci periodică, prin organizare de echipe de cor, joc, teatru etc.
1809-1918: o istorie a Imperiului austriac şi a Austro-
Ungariei, Editura Allfa, Bucureşti. 1 Josef Kopp, Activitatea culturală în vechea patrie, în
14. Zaberca, Vasile Mircea, 1995, Românii din volumul „Cenad. File de istorie”, coordonator Dușan Baiski, Ed.
Banatul iugoslav şi Marea Unire (Alba Iulia, 1 decembrie Artpress, Timișoara, 2018, pag. 307-309.
1918), Editura Hestia, Timişoara. 2 Serviciul Județean Timiș al Arhivelor Naționale, Fond
464 Comitetul raional P.C.R. Sânnicolau Mare, inv. nr. 721,
dosar nr. 9/1950, f. 6.
3 Idem, f. 10.

Pag. 35