Page 38 - Morisena14_19

MORISENA, anul IV, nr. 2 (14)/2019

a organizat câte două serbări culturale duminicale lunare, și Jivca Jivanov, cu 19. De asemenea, se pomenește de
cu programe în limbile naționalităților conlocuitoare...” „reuniuni tovărășești organizate de gospodărie” (mai
În ceea ce privește biblioteca, „...aceasta a fost purificată mult ca sigur este vorba de baluri). „În cinstea alegerilor
și completată cu volume, fiind cercetată lunar între 50- de deputați în Marea Ad.(unare)-Națională s-a organizat
60 cititori (sic). Mai mult se citește (sic) cărți cu conținut o echipă culturală formată din 45 de tineri, precum și o
ideologic și literar.” echipă de dansuri formată din 23 de tineri care în ziua
În ședința plenară a organizației de bază Sat a alegerilor a dat (un) program cultural și artistic în cele 4
4
P.M.R. din 5 mai 1951, în care s-a cerut excluderea din limbi ale naționalităților din comuna noastră. Prin munca
partid a secretarului, Vichentie Nedelcov, pe motiv că și-a intensă dusă de organizația noastră în mijlocul tineretului
pierdut carnetul de mebru al P.M.R. și a intervenit în cazul am reușit să transpunem în viață echipa culturală având
cenăzenilor arestați pentru titoism, în darea de seamă se în prezent un număr de 64 de tineri care pregătesc diferite
amintește numele lui Iosif Stângu, fost secretar al aceleiași cântece, dansuri, piese de teatru și altele în cinstea zilei
organizații și totodată director al cinematografului de 30 Decembrie.” În darea de seamă sunt aduse critici
din localitate. În aceeași ședință, Ioan Socol propune unor persoane care refuză să participe la viața culturală,
amenajarea unui cămin cultural, responsabil propus fiind ba, mai mult, sunt acuzate de naționalism, cu referire clară
Gheorghe Miculescu. la germani. Documentul aduce și o informație prețioasă:
În darea de seamă a aceleiași organizații de bază, „Iar în această direcție (muncă voluntară, n.n.) putem da ca
cu privire la activitatea sa de la 1 ianuarie până la 5 mai exemplu pe Tov. Ugleșin Liubinca, care a prestat 32 de ore
1951, se pomenește totuși de un cămin cultural existent, ca de muncă voluntară, la fel și Tov. Nicolas Gh., Uncianschi
atare se poate deduce că în ședința din 5 mai se propunea Desanca care au făcut câte 24 ore muncă voluntară precum
construcția unui cămin cultural nou. Cel existent a organizat și alți tineri făcând ca pe data de 14 decembrie să se
14 șezători culturale duminicale, la care au participat în poată inaugura Căminul Cultural.” Altfel spus, în urma
total 4.002 persoane, la aceste acțiuni contribuind școlile, indicațiilor pe linie politică, potrivit cărora socialismul
dar și echipa G.A.C. „A funcționat și biblioteca Căminului trebuia construit nu pe naționalități, ci împreună, s-a
cu 630 de cărți și 1.250 de cititori.” Același document renunțat la existența a patru cămine culturale, câte unul
specifică și faptul că în localitate nu existau la acea dată pentru fiecare naționalitate, impunându-se un singur cămin
coruri, echipe de dans și de teatru. cultural comun pentru toți. Întrucât germanii refuzau în
Deportarea în Bărăgan, în noaptea de 18 spre 19 continuare să participe la activități, s-a dispus pe linie
iunie 1951 a 462 de persoane înstărite va zdruncina însă P.M.R. ca învățătorii să fie cei care să desfășoare acțiunile
viața culturală a satului. Cel puțin șvabii au refuzat să mai cultural-artistice. „Mie mi-a fost scăzută, odată, o treime
participe la activitățile cultural-artistice de duminică. din salariu pentru neefectuarea de activităţi culturale.
Potrivit procesului-verbal încheiat cu prilejul Aproape cu forţa a fost înfiinţată totuşi o formaţie de
5
ședinței organizației de bază a stațiunii experimentale de dansuri, apoi chiar şi o trupă de teatru la care au participat
la Cenad a Institutul de Cercetări Agronomice al României şi bărbaţii din rândul comunităţii germane. Am pus în
(I.C.A.R.) din 5 octombrie 1951, s-a solicitat înființarea scenă piesa «Heimatbrünnerle», cu care am făcut deplasări
unei biblioteci. Iar într-o dare de seamă nedatată se în mai multe localităţi din zonă. Am fost foarte bine primiţi
6
constată că: „O lipsă a organizației de bază a fost (că) nu peste tot, dar într-o zi a fost stopată această reprezentaţie,
s-a ocupat îndeaproape de a forma o echipă culturală în deoarece subiectul nu corespundea «liniei de partid»”, își
Stațiune ptr. a ridica nivelul cultural al muncitorilor.” va aminti Josef Kopp.
În darea de seamă cu privire la activitatea organizației Tot despre activitatea culturală se vorbește și în
7
8
de bază Cenad a Uniunii Tineretului Muncitoresc în darea de seamă din 23 decembrie 1952 pentru lunile
perioada 1 octombrie-15 decembrie 1952, se face referire octombrie-decembrie a organizației de bază Sat a P.M.R.,
la existența unei biblioteci proprii a G.A.C., cu 931 de care a sprijinit Căminul Cultural în formarea corului și
volume, dintre cei 78 de tineri care au pășit pragul bibliotecii a echipei de teatru. Pentru buna asigurare a funcționării
cei mai mari cititori fiind Mihai Iacob, cu 22 de cărți citite, bibliotecii instituției, pe lângă bibliotecară au fost
desemnate să activeze la bibliotecă, pe rând, cele patru
4 Serviciul Județean Timiș al Arhivelor Naționale, Fond conducătoare de la grădinițele de copii din comună.
464 Comitetul raional P.C.R. Sânnicolau Mare, inv. nr. 721, Darea de seamă pentru activitatea din perioada 15
9
dosar nr. 17/1951, f. 31. octombrie 1952-20 ianuarie 1953 a organizației de bază a
5 Idem, f. 21.
6 Idem, f. 22. 8 Idem, f. 99.
7 Serviciul Județean Timiș al Arhivelor Naționale, Fond 9 Serviciul Județean Timiș al Arhivelor Naționale, Fond
464 Comitetul raional P.C.R. Sânnicolau Mare, inv. nr. 721, 464 Comitetul raional P.C.R. Sânnicolau Mare, inv. nr. 721,
dosar nr. 15/1952, f. 11-13. dosar nr. 16/1953, f. 7.

Pag. 36