Page 42 - Morisena14_19

MORISENA, anul IV, nr. 2 (14)/2019

Referatul din 7 februarie 1959 al comitetului condusă de Mileva Bulutov și Jivan Tosici, a prezentat
29
comunal al P.M.R. acordă o jumătate de pagină vieții publicului spectator o piesă de teatru, iar cea dansuri o suită
cultural-artistice din localitate, fără a spune însă ceva de jocuri populare sârbești. Din păcate, observa raportorul,
concret, cel care l-a redactat dovedind din plin că și-a echipa de teatru „...i-a cam încetat activitatea.” Însă cea
însușit ceea ce se numește „limbaj de lemn”. Singurul de dansuri a primit un rând de costume populare sârbești
lucru concret: „Din analiza muncii bibliotecii sătești se noi, pentru care s-a plătit suma de 4.470 de lei, o parte
constată că un număr foarte mic de cititori solicită cărți din fondul Căminului Cultural și o parte de la Cooperativa
de la biblioteca sătească și din păcate prea puțini membri de Consum din comună, echipa pregătindu-se pentru un
de partid se găsesc în rândurile acestor cititori.” Două concurs intercomunal programat pentru 15 martie 1959.
zile mai târziu, pe 9 februarie 1959, directorul Căminului Prin grija lui Lucian Dunea, Josif Kopp, Danița
Luchin și Ioan Strungariu, în luna octombrie 1958 a luat
ființă un cor format din membri ai tuturor naționalităților
din Cenad, format din 87 de tineri, dar, cu toate condițiile
existente, existența sa a fost efemeră, considerați vinovați
fiind directorul Căminului Cultural și organizația locală a
U.T.M. Raportorul își exprima speranța că, totuși, corul va
renaște cât de repede, fiindcă Cenadul trebuia să găzduiască
pe 15 martie 1959 un concurs intercomunal al corurilor.
În cadrul Căminului Cultural exista un grup de
conferențiari condus de Ilie Dișici, ajutat de Traian Pescariu
și Anton Hinkel, cele mai multe conferințe fiind susținute de
Ioan Tomi, Liubomir Petrov și Traian Pescariu. De asemenea,
mai exista un cerc agro-zootehnic condus de Sanda Strungariu
și ingineri de la G.A.C. Responsabil cu pavoazarea și audițiile
la radio erau Ana Hilger și Anastasia Petre, dar, observa
Cenad – Echipa de teatru în limba germană (2). raportorul, audițiile nu au fost urmate de dezbateri.
Referindu-se la baza materială, raportorul va scrie
Cultural, Iovan Toșici, va scrie un amplu raport despre că imobilul ce găzduia Căminul Cultural lăsa mult de dorit
activitatea acestei instituții în 1958 și ianuarie 1959. Din atât în interior, cât și în exterior. Curățenia era deficitară,
document (nesemnat și fără numele directorului) reiese că întrucât mulți dintre tineri dădeau dovadă de nepăsare
la Cenad activau patru echipe de teatru în limbile română, față de local. Din cele 10 șahuri câte existau în 1957, mai
germană, sârbă și maghiară, fiecare fiind duplată de câte rămăsese doar unul. Lemnele de foc pentru bibliotecă s-au
o echipă de dansatori. Echipa de teatru în limba română, terminat la 20 ianuarie 1959. Din punct de vedere financiar,
condusă de Elena Voichiță și Irina Onea a „...prezentat veniturile în trimestrul IV 1958 au fost de 4.708 lei, iar
la data de 25 decembrie 1958 un program (și) a avut un cheltuielile de 2.753 de lei, rămânând în soldul instituției
succes destul de frumos și a bucurat publicul spectator de suma de 1.955 de lei, din care 1.470 au fost dați pentru
succesele obținute...”, repetițiile se țin regulat, însă unii costume. Căminul necesita reparații la acoperiș, dar avea
membri dau dovadă de indisciplină. Cea în limba maghiară nevoie și de un casier.
este condusă de Iuliana Putnoki și Nicolae Swobodnik și Pe 9 februarie 1959 se va ține ședința ordinară a
a dat un spectacol, alături de cea de dansuri, pe data de 26 comitetului comunal P.M.R., în care s-a analizat inclusiv
decembrie 1958, bucurându-se de succes în fața publicului. activitatea Căminului Cultural. Au luat cuvântul: Matei
Repetițiile se țin cu regularitate și tinerii actori pregătesc Bakay, Milivoi Stoicov, Slavco Popovici, Josif Kopp, Ioan
alte programe ce se vor prezenta în curând. La rândul său, Socol, ing. Ioan Rusu, Vasile Crăciun, Gheorghe Vlașcici,
echipa în limba germană, condusă de Erwin Hilger, și cea Liubomir Petrov. Printre problemele ridicate s-au numărat:
de dansuri, condusă de Susanna Sainovici și Magdalena lipsa tablelor de șah și a aparatului de radio al instituției,
Torous, au dat și ele un spectacol în cinstea colectivizării organizarea spectacolelor pe naționalități și nu combinat,
agriculturii, fiind programați pentru un nou program pentru lipsa unei evidențe a manifestărilor cultural-artistice, lipsa
data de 9 februarie 1959. Echipa de teatru în limba sârbă, controlului veniturilor și cheltuielilor, lipsa lemnelor de
foc. La concluzii s-a pus accent pe verificarea repertoriului,
29 Serviciul Județean Timiș al Arhivelor Naționale, Fond fără de care nimeni nu se putea prezenta pe scenă, fiind în
464 Comitetul raional P.C.R. Sânnicolau Mare, inv. nr. 721, mod evident vorba de cenzură.
dosar nr. 16/1959, f. 12-14.

Pag. 40