Page 46 - Morisena14_19

MORISENA, anul IV, nr. 2 (14)/2019

1989 lupta singură împotriva regimului comunist, au dat asigurări tot atunci că împotriva demonstranţilor nu
avut în sfârşit efect şi la Reşiţa în 21 decembrie. La ora va fi luată nicio măsură represivă. Totodată, s-a hotărât
16 a acestei zile, în centrul oraşului au sosit primele ca în judeţul Caraş-Severin starea de necesitate să nu fie
grupuri de manifestanţi „reprezentând intelectualitatea şi aplicată, fapt la care au consimţit atât autorităţile judeţene,
muncitorimea Reşiţei”, pentru a-şi exprima solidaritatea cât şi conducerea armatei şi a Miliţiei.
cu populaţia Timişoarei. Ei cântau „Deşteaptă-te române!” În acea dimineaţă, către centrul oraşului se
şi înfierau minciunile proferate de Ceauşescu la mitingul îndreptau alte mii de oameni de la Combinatul Siderurgic,
de la Bucureşti care tocmai se încheiase, scandând: „Noi Întreprinderea Constructoare de Maşini, Întreprinderea
suntem poporul!”, „Jos Ceauşescu!”, „Ţara suntem noi!”, Comunală şi celelalte întreprinderi şi instituţii din
„Au murit copii”, „Timişoara”, „Şi noi avem copii”, Reşiţa. Lozinca predominantă a acestora era: „Ceauşescu
„Veniţi cu noi!” Evident, numărul lor a crescut, scandarea condamnat pentru morţii din Banat!” Şirul vorbitorilor de
principală devenind „Fără violenţă!” Liderul mişcării din la tribună se succeda neîntrerupt, între ei fiind şi locuitori
acel loc era pictorul Dumitru Nicolae Vlădulescu, al cărui din Băile Herculane, Oraviţa, Bocşa şi alte aşezări din
„glas baritonal” l-a impus ca fiind „cel care conduce şi judeţ. Mereu se încerca preîntâmpinarea unei escaladări
organizează ireproşabil masele.” a violenţei, prin chemări precum „Armata e cu noi!”,
Printr-o posibilă sincronizare, tot la ora 16 s-a „Miliţia e cu noi!” şi „Fără violenţă!”
constituit un val de demonstranţi în cartierul Lunca În toiul acestor manifestări a venit vestea fugii
Bârzavei, care au pornit în marş către centru. Pe măsură lui Ceauşescu. Bucuria celor adunaţi în centru a fost,
ce înaintau, numărul lor devenea tot mai mare, ajungând evident, de nedescris. Revoluţia anticomunistă învinsese
la ora 17 în centru şi fuzionând cu cei aflaţi deja acolo. şi până atunci la Reşiţa nu a avut loc niciun incident
Seara, piaţa centrală răsuna de strigătele „Jos Ceauşescu!” regretabil. Răzbăteau în schimb veştile despre victimele
şi „Fără violenţă!” Ultimul apel a fost în bună măsură de la Timişoara, Bucureşti sau Sibiu, unde „teroriştii”
respectat, atât manifestanţii dovedindu-se paşnici, cât îşi începeau deja strania activitate. În memoria acestor
şi autorităţile abţinându-se de la acte de represiune. Un victime, preoţii Bisericii ortodoxe au oficiat un recviem
rol important în menţinerea ordinii l-a avut „unul dintre chiar acolo, în piaţa centrală. În cursul aceleiaşi seri,
cei mai nobili şi de caracter oameni care s-au aflat în corala „Mioriţa” a susţinut tot acolo un concert de colinde,
fruntea judeţului”, Iosif Szasz, nimeni altul decât prim- deoarece se apropiau Sărbătorile de iarnă.
secretarul judeţean al partidului comunist. Într-o jumătate Cu lăsarea întunericului însă, temuţii terorişti şi-
de oră acestuia i s-a procurat o staţie de amplificare. El a au făcut apariţia şi în împrejurimile Reşiţei. Atacurile lor
îngenuncheat alături de miile de demonstranţi, păstrând un vizau la început unitatea militară de pe Dealul Lupacului.
moment de reculegere pentru morţii de la Timişoara, apoi În momentul în care era scris reportajul din ziarul Flamura
a declarat că „nimeni nu va trage în demonstranţi.” În acest liberă, deja la Reşiţa armele trăgeau de trei ore. În final,
fel a trecut practic de partea revoluţionarilor, care scandau vor fi 25 de morţi ale acestor schimburi de focuri, care
acum „Armata e cu noi!” şi „Miliţia e cu noi!” au durat câteva zile. Ele au însângerat o revoluţie care
La tribuna de unde altădată cuvântase Ceauşescu se desfăşurase în cel mai paşnic mod până în momentul
se succedau acum numeroşi vorbitori din rândul victoriei sale, dar, la fel ca şi în alte localităţi din ţară,
demonstranţilor, înfierând dictatura şi menţinând treaz victimele au apărut abia când totul părea să se fi încheiat
spiritul celor adunaţi. Între ei erau reprezentanţi ai fără probleme. Lista morţilor se află acum expusă la loc de
aproape tuturor categoriilor sociale: muncitori, ingineri, cinste pe clădirea Prefecturii judeţene. În virtutea acestor
profesori, oameni de cultură şi artă, tineri, studenţi, actori evenimente tragice, Reşiţa avea să fie declarată ulterior
şi chiar ofiţeri. Pe lângă localnici, au mai vorbit delegaţi drept oraş-martir de către Parlamentul ţării.
din alte localităţi ale judeţului Caraş-Severin (Anina, Curând după revoluţie, Iosif Szasz a fost judecat în
Moldova Nouă, Turnu Ruieni), dar şi din Timişoara şi lotul Comitetului Politic Executiv, din care făcuse parte,
Bucureşti. Se cântau imnurile patriotice Deşteaptă-te deşi de la Reşiţa se solicita mereu punerea sa în libertate
române! şi Hora unirii. Aceasta a durat întreaga noapte ca recunoaştere a trecerii sale de partea demonstranţilor.
de 21-22 decembrie 1989. Pictorul Vlădulescu a emigrat în Canada, revenind în ţară
Dimineaţa a sosit vestea sinuciderii ministrului numai după mulţi ani. Noile structuri de putere, reunite în
apărării, Vasile Milea, şi a introducerii stării de necesitate. Frontul Salvării Naţionale, menţineau numeroşi activişti
La tribună, prim-secretarul judeţean Iosif Szasz a declarat de prim rang ai partidului comunist. În acest fel, revoluţia
acest act drept „iresponsabil şi demenţial.” Locotenent-
colonelul Alexandru Câmpean, şeful Miliţiei judeţene, a (Continuare în pag. 64)

Pag. 44