Page 48 - Morisena14_19
P. 48
MORISENA, anul IV, nr. 2 (14)/2019
de Sud (în limba maghiară). Am notat aceste titluri de cam pe la 1010 , voind a se scutura de suveranitatea
18
lucrări şi pentru a releva care era orizontul documentar şi regelui Ungariei şi a se pune sub scutul împăratului
bibliografic al unui intelectual timişorean, prin deceniul III bizantin, a fost bătut de Cianad, un beliduce al lui Ştefan,
al secolului XX, referitor la istoria Banatului în general, şi primul rege al Ungariei; iar Bănatul a fost alăturat la
la cea a Timişoarei, în special. Ungaria; poporul român a rămas mai departe în Bănat cu
Potrivit informaţiilor din izvoarele istorice organizaţia sa în mici districte după vechiul lor drept – cu
menţionate, Ungurianu se referă la populaţiile migratoare jus consuetudinarium valachium – cu care districte s-au
care au trecut prin Banat, apoi la venirea ungurilor în născut aşa-numite chinezate româneşti” .
19
Panonia şi la contactul acestora cu ducatul lui Glad . El Autorul continuă, combătând tezele tendenţioase ale
14
precizează că „la anul 896, când au venit ungurii de către istoriografiei străine care susţineau că, la venirea ungurilor,
râul Don peste Galiţia, poporul român locuia în întreg Banatul n-a fost locuit de români: „Deci nu e adevărat şi e
Banatul sub ducele lui Glad, cu reşedinţa în Zambara ; la lipsită de orice bază reală afirmarea unor istorici germani
15
venirea ungurilor, Glad face pact cu beliducii (comandanți şi unguri din timpuri mai noi – scrie Ungurianu – cum
militari – n.n. T.C.) unguri Kund (sic) şi Kadosa , trimişi că poporul român din Ardeal, Bănat şi fosta Ungarie s-ar
16
de Arpad, ducele ungurilor, ca să cucerească Banatul; fi strecurat în secolul al XIII-lea şi al XIV-lea ca păstori
în sensul acestui pact, Glad recunoaşte suveranitatea de vite din Balcani şi că n-ar fi popor indigen din Dacia
voievodului ungurilor, rămase cu poporul român în posesia Traiană” . El aduce drept argument faptul că Priscus
20
Banatului şi această stare durează peste una sută de ani, Panites, ambasador al Constantinopolului, în anul 448, la
până când un descendent al lui Glad cu numele Aiton , curtea lui Attila , „aşezată între Seghedin şi Kunfegyhaza,
21
17
studiat la Institutul de teologie catolică din Timișoara) care a hotarele sale și o parte din sudul Crișanei]), având ca reședință
trăit între 1843-1925 (a decedat la Timișoara). De asemenea, cetatea Morisena sau Maresiana. Prin anul 1030, profitând de
el a fost doctor în teologie, arheolog, istoric literar și de artă, faptul că protectorul lui Ahtum, împăratul bizantin, Romanos
profesor de limba maghiară și director de școală elementară la al III-lea Argyros (1028-1034 [Istoria lumii în date, Editura
Kikinda (oraș în provincia Voivodina din nord-estul Serbiei), Enciclopedică Română, București, 1972, p. 554]), era ocupat cu
profesor de filozofie și de limba latină, precum și director de războaiele din Asia Mică, Ștefan I, regele Ungariei (supranumit
liceu la Timișoara. Drept răsplată pentru intensa și valoroasa „cel Sfânt” [deoarece a fost canonizat în 1083 ca sfânt
lui activitate a fost ales ca membru al Academiei de Științe a al Bisericii Catolice, iar în anul 2000 și de Biserica Ortodoxă a
Ungariei (hu.wikipedia.org/wiki/Szentklá-ray_Jenő). Constantinopolelui], acesta a fost principe [din 997], apoi [din
14 Voievod (duce) român care a condus o puternică anul 1000] rege al ungurilor, el domnind până în 1038 și fiind,
formațiune prestatală medievală românească timpurie, localizată practic, primul suveran creștin al maghiarilor [Ibidem, p. 564;
pe teritoriul Banatului istoric (spațiul cuprins între Tisa, Mureș, ro.wikipedia.org/wiki/Ștefan_I_al_Un-gariei]) îi poruncește
Dunăre și Carpați). Glad a domnit între 927-955, reședința sa lui Chanadinus (un bănățean ce fusese un însemnat comandant
principală fiind cetatea Morisena sau Maresiana (astăzi comuna militar din armata lui Ahtum) să preia puterea în voievodatul
Cenad din județul Timiș), de pe malul Mureșului (ro.wikipedia. bănățean. Inițial, Ahtum câștigă o primă bătălie ce s-a derulat
org/wiki/Glad). lângă Beba Veche de astăzi (localitate aflată în prezent pe
15 Aşezare încă neidentificată, cu certitudine; o seamă de teritoriul județului Timiș), dar va muri în cele din urmă în timpul
istorici susţin că aceasta a existat pe vatra Timişoarei. În nici un unei sângeroase confruntări armate desfășurate la Tomnatic (jud.
caz Zambara nu a fost reşedinţa ducatului lui Glad, cum scrie Timiș), pe care adversarii săi o vor câștiga după ce vor suferi grele
Ungurianu. Referitor la acest aspect reputatul istoric clujan, pierderi. Sub pretextul de a pune capăt unui război civil izbucnit
Ioan-Aurel Pop afirmă că: „Nu credem să fi existat neapărat o între pretendenții la conducerea Ducatului „Morisenei” (așa cum
singură cetate de reşedinţă a ducelui, dar dacă totuşi a existat era denumit, în jurul anului 1000, teritoriul de la râul Criș până
o asemenea fortificaţie principală, considerăm că ea se află în la hotarul Transilvaniei și până la Vidin [oraș aflat pe malul sudic
sudul sau sud-estul zonei (Keve, Urscia), unde pare să fi fost al Dunării, în nord-vestul Bulgariei] și Cetatea Severinului [aflată
nucleul de rezistenţă al ducatului” (Ioan-Aurel Pop, Românii pe malul nordic al Dunării, astăzi numindu-se Drobeta-Turnu
şi maghiarii în secolele IX-XIV. Geneza statului medieval în Severin și fiind municipiu de reședință al județului Mehedinți
Transilvania, Ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Editura Tribuna, din sud-vestul României]), regele maghiar va ocupa Banatul (ro.
Cluj-Napoca, 2003, p. 156). wikipedia.org/wiki/Ahtum).
16 Este vorba despre Cadusa, care împreună cu fratele 18 Ioan-Aurel Pop, în op. cit., p. 168, consideră că
său Zuardu şi cu Boyta erau capii armatei marelui principe înfrângerea lui Ahtum a fost „probabil în 1028”.
maghiar Arpad. 19 Emanuil Ungurianu, op. cit., p. 5-6.
17 Voievod (duce) român care a condus, între 1000- 20 Ibidem, p. 5.
1030, o puternică formațiune statală românească medievală 21 Cel mai de seamă conducător al hunilor (populație
timpurie, localizată pe teritoriul Banatului istoric (spațiul cuprins nomadă de origine turcică sau mongolică, care a avut ca zonă
între Tisa, Mureș, Dunăre și Carpați [acum, însă, voievodatul primară de locuire China sau teritoriile nordice vecine ale
bănățean întinzându-se și la nord de Mureș, el cuprinzând între acesteia și care, migrând în secolul IV d. Hr. în Europa, se va
Pag. 46

