Page 47 - Morisena14_19

Revistă de cultură istorică

Dr. Tiberiu Ciobanu 4. Scrierile lui Dimitre Onciu ; 5. Monografia oraşului
6
7
8
(Timișoara) Timişoara (în limba maghiară) de dr. Ştefan Berkeszi ;
6. Istoria Bănatului (în limba germană) de Griselini ; 7.
9
10
Manifestări ale monografismului Istoria Banatului (în limba germană) de Leonard Böhm ;
8. Monografia oraşului Timişoara (în limba germană) de
11
bănăţean în perioada interbelică I. Preyer ; 9. Istoria Comitatului Timişului şi a oraşului
Timişoara, scrisă de mai mulţi istorici la comanda
guvernului unguresc (în limba maghiară); 10. Anton
Bodor : Timişoara şi Ungaria de Sud (în limba maghiară);
12
Imediat după Marea Unire a început să se manifeste 11. Szentkláray : Una sută de ani din istoria Ungariei
13
un interes deosebit pentru elaborarea şi publicarea unor 6 Istoric și academician român care a trăit între 1856-
monografii în limba română, dedicate unor centre urbane 1923 și a fost profesor la Universitatea din București și director
din Banat, în special Timişoarei. Unele dintre acestea al Arhivelor Statului, precum și primul președinte al Comisiei
conţin date istorice generale despre localitate, dar uneori consultative heraldice. A întemeiat școala critică în istoriografia
găsim în paginile lor şi anumite informaţii privitoare la românească. S-a ocupat de problema originii românilor,
trecutul medieval al aşezării respective. demonstrând argumentat formarea poporului român pe o arie
O cunoscută personalitate a vieţii politice a întinsă de ambele părți ale Dunării și respingând teoria migrațiunii
românilor din Banat, din ultima parte a secolului al XIX- medievale a românilor din Peninsula Balcanică emisă de unii
lea şi din primele trei decenii ale secolului XX – îl numim istorici austrieci ca Franz Josef Sulzer (1727-1791), Eduard
Robert Rösler (1836-1874) sau Johann Christian von Engel
pe Emanuil Ungurianu – şi-a legat numele şi de o lucrare (1770-1814). A demonstrat, pe bază de documente, că formarea
1
referitoare la istoria Timişoarei . El menţionează în studiul statelor feudale românești a fost o urmare firească a dezvoltării
2
său lucrările pe care le-a consultat. Le reproducem aşa cum vechilor formațiuni politice locale, combătând teoria neștiințifică
le-a consemnat autorul: 1. Enciclopedia română de dr. a „descălecatului” (ro.wikipedia.org/wiki/Dimitrie_Onciul).
Cornel Diaconovici ; 2. Istoria românilor de Xenopol ; 3. 7 Precizarea – în paranteză – a limbii în care au fost scrise
3
4
Istoria românilor sub Mihai Viteazu de Nicolae Bălcescu ; lucrările ne aparţine (n.n. T.C.).
5
8 Profesor, istoric și director de muzeu maghiar care a
1 De la a cărui trecere la cele veșnice s-au împlinit în trăit între 1853-1922 (www.diasporatm.ro/regi/upload/files/
acest an (mai exact pe 25 martie) 90 de ani. Date biobibliografice sz-r_Berkeszi-Istvan.pdf).
despre Emanuil Ungurianu vezi la finalul studiului de față. 9 Francesco Griselini a fost un savant italian născut în
2 Emanuil Ungurianu, Originea şi trecutul oraşului 1717 la Veneția și decedat în 1787 la Milano. Activitatea sa s-a
Timişoara, Institutul de arte grafice „Cartea Românească”, Timi- desfășurat în mai multe domenii cum ar fi științele naturale,
şoara, 1925. cartografie, istorie, literatură etc. În 1774, el pornește într-o
3 Publicist român din Banat care a trăit între 1859-1923 lungă călătorie în Banatul Timișoarei pentru a studia acest ținut
și a fost redactor și director al mai multor ziare și reviste. El a și oamenii săi. În urma celor doi ani și jumătate petrecuți aici,
fost prim-secretar al „Asociațiunii transilvane pentru literatura Griselini publică o lucrare complexă intitulată Încercare de istorie
română și cultura poporului român” (ASTRA) și redactor politică și naturală a Banatului Timișoarei (apărută la Viena
principal al Enciclopediei române (cele trei volume ale acestei în 1780), în care descrie amănunțit atât istoria și configurația
lucrări apărând la Editura W. Kraft din Sibiu în 1898, 1900 și politică și economico-socială a Banatului, dar și a bănățenilor și
1904), prima enciclopedie românească (ro.wikipedia.org/wiki/ a obiceiurilor lor (ro.wikipedia.org/wiki/Francesco_Griselini).
Corneliu_Diaconovici). 10 Leonard (de fapt Leonhard sau Lénárt) Bӧhm a fost
4 Alexandru Dimitrie Xenopol a fost un istoric, filosof, un istoric de origine germană [născut și decedat în localitatea
economist, pedagog, sociolog și scriitor român care a trăit Biserica Albă din Voivodina-Serbia] ce a trăit între 1833-1924
între 1847-1920. El este autorul primei mari sinteze a istoriei și a cărui lucrare (Geschichte des Temeser Banats) a apărut la
românilor și s-a distins și ca un filosof al istoriei de talie Leipzig în 1861 (www.genealogy.ro/cont/e_1911.htm).
mondială, fiind considerat printre cei mai mari istorici români, 11 Johann Nepomuk Preyer a fost un scriitor de origine
alături de elevul său, Nicolae Iorga (istoric, critic literar, austriacă care a trăit între 1805-1888. El este autorul primei
documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, monografii a Timișoarei și a fost primar al acestui oraș între 1844-
ministru, parlamentar, prim-ministru, profesor universitar și 1858, fiind considerat întemeietorul orașului modern Timișoara
academician român ce a trăit între 1871-1940 [ro.wikipedia.org/ (ro.wikipedia.org/wiki/Johann_Nepomuk_Preyer).
wiki/Nicolae_Iorga]). A fost profesor de istorie la Universitatea 12 Este vorba despre economistul și publicistul maghiar
din Iași și membru al Academiei Române (ro.wikipedia.org/ Bodor Antal, care a trăit între 1878-1955. El este unul dintre
wiki/Alexandru_D._Xenopol). pionierii cercetării așezărilor rurale din Ungaria, lucrările sale
5 Om politic, economist, istoric, scriitor, gânditor principale fiind legate în primul rând de viața satului maghiar
democrat-revoluționar și fruntaș pașoptist român, care a trăit (hu.wikipedia.org/wiki/Bodor_Antal).
între 1819-1852 [dexonline.ro/definiție/Bălcescu). 13 Jenő Szentklaray a fost un preot catolic maghiar (a

Pag. 45