Page 52 - Morisena14_19

MORISENA, anul IV, nr. 2 (14)/2019

„Dreptatea”, „Dumineca”. De asemenea, a publicat câteva Timișoara, președinte al Societății de Arheologie și Istorie
studii dedicate istoriei Timișoarei. A depus mari eforturi din Timișoara, vicepreședinte al Comisiunii Monumentelor
pentru înfiinţarea unei academii comerciale și a unei Istorice pentru Banat, președinte al Secției cultural-artistice
universități la Timişoara. După înfăptuirea Marii Uniri, a a cunoscutului Institut Social Banat-Crișana, președinte al
întemeiat în Banat aproximativ 100 de filiale ale Casei de secției istorice și etnomuzeale a Regionalei ASTREI Bănățene,
Educaţie Naţională, contribuind astfel la propăşirea membru al Corporației eparhiale [deputat sinodal]; ca
culturală a acestei provincii. Pentru a putea sprijini pictor, împreună cu confratele său Catul Bogdan [1897-
financiar instituţiile de cultură româneşti, el a întemeiat 1978], a executat pictura murală din biserica ortodoxă
(așa cum am arătat mai sus) Fundaţia „Emanuil Ungurianu” aflată în Iosefin, Timișoara [dar și restaurarea picturii în
care avea un fond de aproape 500.000 de coroane de aur multe dintre lăcașele de cult din Banat, precum și pictarea
(cca. 150 de kg aur). Practic, în 1912, el și-a lăsat prin multora dintre acestea]; monumentul funerar al lui Ioachim
testament întreaga avere (estimată la suma amintită) unor Miloia, aflat în cimitirul de pe Str. Cosminului nr. 13 din
instituții publice, din care ulterior a defalcat un sfert pentru Timișoara, a fost realizat de binecunoscutul sculptor
construirea bisericii ortodoxe din Iosefin („Catedrala Romul Ladea [1901-1970]; Ioachim Miloia a fost declarat
Mică”), alt sfert pentru construirea bisericii ortodoxe cetățean de onoare al Timișoarei, un bust al său, realizat de
din Cetate (actuala Catedrală Mitropolitană), iar jumătate Gheorghe Groza [1899-1930], fiind amplasat pe Aleea
Casei de Educație Națională. În perioada în care Timișoara Personalităților din Timișoara, un altul în parcul bisericii
făcea parte din Austro-Ungaria, a făcut parte din Partidul ortodoxe din Iosefin [realizat de Aurel Gheorghe
Național Român din Ungaria și Transilvania, iar din anul Ardeleanu], iar o stradă în Timișoara îi poartă numele (ro.
1926 din Partidul Național-Țărănesc, rezultat din fuziunea wikipedia.org/wiki/Ioachim_Miloia; Tiberiu Ciobanu,
cu Partidul Țărănesc. Ca membru al Partidului Naţional Ioachim Miloia [1897-1940], în Anexă la lucrarea Istorio-
Român, Ungurianu s-a afirmat în lupta pentru emanciparea grafia românească din secolul al XIX-lea și prima jumătate
naţională a neamului său din Monarhia Austro-Ungară şi a secolului al XX-lea referitoare la Banatul medieval, vol.
în lupta pentru realizarea statului unitar naţional român. A II, Editura Eurostampa, Timișoara, 2010, p. 266-271).)
fost zeci de ani deputat în Congresul Național bisericesc și Victor Vlad (arhitect, inginer constructor și profesor
din Sibiu, membru în Consistoriul Diecezan din Arad și în universitar român, care a trăit între anii 1889-1967 [ro.
Sinodul protopopesc din Timișoara. Împreună cu primarul wikipedia.org/wiki/Victor_Vlad]), fiind inaugurat la 28
Timișoarei, Stan Vidrighin (inginer român care a trăit între iunie 1931. În 1969, monumentul a fost mutat în Piața
1876-1956 și a fost un important militant pentru Iancu Huniade, în fața liceului care-i poartă numele. Acest
unirea Transilvaniei și Banatului cu România, după bust a fost, însă, furat și distrus în vara anului 2015 de
înfăptuirea Marii Uniri el deținând funcția de primar persoane care doreau să valorifice bronzul din care era
al Timișoarei între 1 septembrie 1919 și 30 aprilie 1921 și din turnat. De asemenea, în parcul bisericii ortodoxe din
3 ianuarie 1922 până în 31 august 1922 [ro.wikipedia.org/ Iosefin se află un bust al său, dezvelit la 8 septembrie 2007,
wiki/Stan_Vidrighin]), la 27 martie 1921, a organizat realizat de Aurel Gheorghe Ardeleanu. Numele său îl
consfătuirea privind înființarea Parohiei Ortodoxe Române poartă Colegiul Tehnic „Emanuil Ungureanu” din
din Cetate. A fost cetățean de onoare al Timișoarei și Timișoara, precum și o stradă din Timișoara (stradă pe care
membru de onoare al P.N.Ț. A decedat în 25 martie 1929, se află și Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș). În
la Timișoara. La 12 noiembrie 1929, un comitet de afară de numeroasele articole apărute în presa vremii sale,
inițiativă a hotărât ridicarea unui monument în onoarea sa, a publicat, în volum, lucrările Sfaturi bune, Biblioteca
cu un bust realizat de sculptorul Gheorghe Groza (1899- „Astra”, Sibiu, 1904; Din scrierile mele. Idei şi păreri,
1930), amplasat inițial în fața Muzeului Banatului. De Tipografia „Concordia”, Arad, 1913; Originea şi trecutul
realizarea monumentului s-au ocupat Ioachim oraşului Timişoara, Institutul de arte grafice „Cartea
Miloia (remarcabil om de cultură român bănățean [cu două Românească”, Timişoara, 1925; Istoria activităţii politice
doctorate – unul în istoria artelor și celălalt în litere – a poporului român din Ungaria şi Ardeal, Tipografia
obținute la Universitatea din Roma] care a trăit între 1897- „Banatul”, Timişoara, 1925 (ro.wikipedia.org/wiki/
1940; el a fost istoric, promotor cultural, pictor, critic de Emanuil_Ungurianu; Tiberiu Ciobanu, Emanuil Unguri-
artă, publicist, redactor al unor reviste, director al Muzeului anu [1845-1929], în Anexă la lucrarea Istoriografia
Banatului, profesor la Academia de Arte Frumoase din Cluj românească din secolul al XIX-lea și prima jumătate a
[transferată în 1933 la Timișoara], fondator și director al secolului al XX-lea referitoare la Banatul medieval, vol.
Direcției Arhivelor Regionale Bănățene [filială a Arhivelor II, Editura Eurostampa, Timișoara, 2010, p. 221-226).
Statului], șeful Serviciului Cultural al Municipiului

Pag. 50