Page 41 - Morisena14_19

Revistă de cultură istorică

din Cenad și Begova (zonă la N-NV de Cenad), bază au luat măsuri necesare de curățirea elementelor
destinate populației locale și privind sarcinile acestora necorespunzătoare, primite cu foarte mare ușurință în
cu privire la paza frontierei de stat, acțiuni ce trebuiau partid, cum a fost cazul lui Ceneiaț Veselin, Kojo Stefan,
urmate de programe artistice prezentate de „...Căminul care a practicat jocul de cărți cu banii poporului, iar
Cultural și organele grănicerești.” De asemenea, ulterior a fost exclus cum a fost cazul lui Radius Francisc
„Comitetul Executiv al Sfatului Popular va lua legătura fost legionar și Lichtfus Ioan fost membru al organizației
cu directorul Cinematografului Comunal ca să ceară SS. Aceasta a dus la întărirea organizațiilor de partid, a
din partea direcțiunii Cinematografiei regionale de a combatitivității revoluționare a membrilor și candidaților
repartiza filme cu aspecte din activitatea grănicerilor de partid. Va trebui ca pe viitor să constitue o preocupare
români și sovietici, cu care ocazie Organizațiile de mai serioasă a comuniștilor și atunci când se discută, se
partid vor mobili(za) cetățeni și grupele de sprijin. analizează primirea de noi membri și candidați de partid,
Înainte de rularea filmului se vor face (sic) și recenzia să nu se treacă cu ușurință.”
filmului, pentru a fi înțeles mai bine.” Responsabil La acea dată activau la Cenad 27 de profesori, învățători
a fost desemnat Ioan Socol, președintele Sfatului și educatoare, însă nu era niciunul membru al P.M.R.
Popular Cenad. La 15 noiembrie 1958, în cadrul ședinței plenare
27
Și planul de măsuri din 14 mai 1958 al a membrilor P.M.R. din Cenad, desfășurată în sala
25
comitetului comunal al P.M.R. din Cenad prevedea Căminului Cultural, Vasilie Barantici va arăta „...că nu
sarcini precise, tema principală fiind de data aceasta a fost o preocupare în suficientă măsură a comitetului
minoritățile naționale: „5/ Comitetul comunal de partid comunal de partid la ridicarea nivelului cultural al
va îndruma colectivul de muncă al căminului cultural tineretului, observându-se că nu s-au atribuit fonduri
ca formațiunile artistico-culturale să fie cuprinse cu pentru cumpărarea instrumentelor (muzicale, n.n.). În
elemente din toate naționalitățile conlocuitoare ca luarea sa de cuvânt, Gheorghe Vlascici, președintele
echipe de dansuri, echipe corale, brigăzi de agitație etc., G.A.C., va spune: „În ceea ce privește munca culturală,
rămânând ca numai echipe de teatru să fie pe naționalități. am observat că tineretul nostru ia parte numai la baluri
Pentru realizarea acestui obiectiv, comitetul va convoca care se organizează și până în prezent nu am putut vedea
resoartele din colectivul de muncă al căminului și le va un cor organizat și în general nu pot spune că își trăiește
analiza de felul cum s-a practicat până în prezent și da viața culturală.” Alexe Petrică va întreba comitetul de
indicații pentru munca de viitor. partid dacă știe cum a dispărut acordeonul de la G.A.C.
6/ Comitetul comunal de partid va stabili cu și dacă acesta a fost plătit și cum anume s-a rezolvat
conducerea cinematografică pentru a cere filme legate de problema aparatului de radio de la Căminul Cultural. Tot el
înfrățirea poporului român cu minoritățile naționale.” va propune achiziționarea unei stații de radioamplificare.
Ilustrativ pentru capacitatea organizării de În cuvântul său, Ioan Socol îi va răspunde lui Alexa
manifestări culturale este și structura organizațiilor P.M.R. Petrică: „Despre acordeonul G.A.C. care este dispărut în
din Cenad, așa cum reiese din referatul din 15 august
26
1958 al comitetului comunal de partid și al organizațiilor seara serbării de aniversare a G.A.C. a rămas la tov. Jivici
de bază cu privire la activitatea lor „...în lumina Vasa și pe urmă nu știu unde a dispărut.”
28
documentelor Plenarei din 9-13 iunie 1958 a Comitetului Potrivit dării de seamă privind activitatea
Central al Partidului Muncitoresc Român”. La acea dată, comitetului comunal Cenad al P.M.R. din 12 noiembrie
în Cenad existau 99 de membri ai Partidului Muncitoresc 1958, rețeaua magazinelor de desfacere s-a îmbogățit cu
Român, la o populație de aproximativ 6.000 de locuitori două bufete, dintre care unul la cinematograf. Cenadul
(6.089 după recensământul populației din 1956, din avea la acea dată 22 de studenți plecați la studii, iar
care. 2.541 români, 755 maghiari, 1.744 germani, 1.023 intelectualitatea din sat număra 96 de persoane dintre care
sârbi, 7 țigani, 8 slovaci și 8 bulgari). Dintre membrii trei ofițeri 16 învățători, 3 profesori, 5 ingineri, iar ceilalți –
P.M.R. 4 erau muncitori, 74 țărani colectiviști, 6 țărani funcționari. „Au funcționat anul acesta formațiuni artistice
muncitori, 13 funcționari și 1 inginer tehnic. După ca echipe de teatru, dansuri, soliști vocali și instrumentali,
naționalitate: 17 români, 67 sârbi, 2 germani, 13 maghiari iar în momentul de față a fost înființat corul căminului
și 1 de altă naționalitate. În U.T.M. erau peste 250 de cultural care cuprinde un număr de cca. 80 persoane. Însă
tineri. „Comitetul comunal de partid și organizațiile de nici cu aceste rezultate nu ne putem declara mulțumiți,
întrucât în comună avem mulți tineri, care trebuie atrași
25 Idem, f. 17. spre munca culturală de masă.”
26 Serviciul Județean Timiș al Arhivelor Naționale, Fond
464 Comitetul raional P.C.R. Sânnicolau Mare, inv. nr. 721, 27 Idem, f. 66.
dosar nr. 16/1958, f. 36-46. 28 Idem, f. 68, 69.

Pag. 39