Page 36 - Morisena14_19

MORISENA, anul IV, nr. 2 (14)/2019

Cu toate opreliştile puse de autorităţile de Şcoala românească a fost prezentă prin zeci de
ocupaţie sârbe (acţionând în numele Antantei, care, în profesori şi învăţători, aleşi delegaţi ai satelor şi oraşelor,
baza Convenţiei de armistiţiu de la Belgrad, din 13 între care menţionăm pe: Victor Bârlea, Iosif Popovici,
noiembrie 1918, au atins, până la 20 noiembrie 1918, linia Alexandru Buţiu, Moise Ienciu, Ion Vidu, Iuliu Vuia, Elena
Mureşului, pe distanţa de la Seghedin la Lipova) într-o Biju, George Neamţu, Teodor Bucurescu, Constantin
serie de localităţi, consiliile naţionale din Banat au ţinut Liuba, Constantin Mihaiu, Ştefan Vulpe etc.
o permanentă şi strânsă legătură cu Consiliul Naţional Măsurile luate de autorităţile de ocupaţie au
Român Central de la Arad, preocupându-se, totodată, nemulţumit, dar n-au descurajat populaţia românească,
cu asiduitate, de asigurarea unei desfăşurări normale a majoritară în Banat, în lupta ei pentru deplina unire cu
adunărilor de alegere a delegaţilor pentru Marea Adunare România, pentru respectarea voinţei sale atât de clar
Naţională de la Alba-Iulia, de respectarea riguroasă a exprimată la 1 decembrie 1918. În cursul lunilor mai-iulie
indicaţiilor primite în această privinţă. 1919, Marile Puteri vor admite instaurarea administraţiei
La Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia au fost româneşti şi în Banat. În cursul lunii iunie 1919, autorităţile
reprezentate, de fapt, întreaga populaţie românească a Banatului române preiau întreaga administraţie în judeţul Caraş-
şi toate organizaţiile sale culturale, economice sau politice. Severin, în frunte cu prefectul George Dobrin. La 28 iulie
Unul din cei șase membri social-democraţi ai Consiliului 1919, noul prefect al judeţului Timiş-Torontal, dr. Aurel
Naţional Român Central a fost bănăţeanul Iosif Renoiu din Cosma, preia conducerea administraţiei româneşti şi în
Bocşa Montană, iar social-democratul Traian Novac, delegatul această zonă.
Secţiei din Timişoara a Partidului Social Democrat, a fost ales În ce priveşte poziţia celorlalte naţionalităţi din
printre cei 6 notari ai Marelui Sfat Naţional. Banat, ele s-au pronunţat, tot mai categoric, pentru unirea
Încă din 27 noiembrie 1918, delegaţii aleşi în cu România. O dovedeşte prezentarea, cu simpatie, a Marii
adunările populare din localităţile urbane şi rurale Adunări Naţionale din 1 decembrie 1918 în presa germană
bănăţene s-au îndreptat spre Alba Iulia. Cu toate piedicile din Banat, discuţiile repetate purtate de reprezentanţii
puse de autorităţile sârbe, un tren special (purtând sute de şvabilor bănăţeni cu fruntaşii poporului român sau cu
persoane) a plecat din Lugoj, altele din Timişoara şi Arad, ofiţerii (Dumitru Oancea, D. Petrescu-Tocineanu), trimişi
împodobite solemn cu drapele naţionale. Delegaţii din aici de comandamentul trupelor române din Transilvania.
Caransebeş au plecat peste valea Haţegului, cei din Bocşa Încă din timpul vizitei generalului Berthelot la Arad, o
prin Lugoj. delegaţie a şvabilor i-a înmânat un memoriu prin care se
În cursul zilei de 30 noiembrie 1918, delegaţii cerea unirea cu România.
Banatului se întrunesc sub preşedinţia dr-ului Aurel Cosma, Din apelul adresat de Partidul Naţional Român, în 10
pronunţându-se pentru unirea, fără condiţii, cu România. februarie 1919, germanilor bănăţeni rezultă, foarte clar, că
Hotărârile acestei conferinţe a bănăţenilor s-au adus la majoritatea acestora s-au pronunţat, în mai multe rânduri,
cunoştinţa Consiliului Naţional Român Central. pentru ,,alipirea la noua patrie, la nou înfăptuita Românie
La Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia, Mare şi aşteaptă să-şi poată exprima, liber şi neinfluenţat,
fruntaşii mişcării naţionale şi sociale din Banat se află în părerea”. Hotărârea pe care populaţia germană din Banat
primele rânduri: Caius Brediceanu, Aurel Cosma, George a luat-o în adunarea populară de la Timişoara, din 10
Dobrin, George Adam, Cornel Crăciunescu, Ion Sârbu, august 1919, de unire cu România, constituie, astfel, o
Avram Imbroane, Ioan Boroş, Lucian Georgevici, George consecinţă firească a năzuinţelor germanilor bănăţeni
Gârda, Nestor Oprean, Cornel Cornean, Ilie Gropşian, de a trăi într-un stat liber, în care să-şi poată dezvolta,
Mihail Grofşorean, Pompiliu Ciobanu, Iosif Renoiu, nestânjenit, fiinţa şi cultura naţională, limba maternă. În
membru în Consiliul Naţional Român Central, Traian acelaşi sens s-au pronunţat şi slovacii din Banat.
Novac, delegat ,,să vorbească în numele muncitorilor Se deschidea, cu actul istoric al Unirii, o etapă nouă
organizaţi din Timişoara”, George Urzică, Petru Bârnau etc. şi în destinul străvechii provincii româneşti bănăţene.
Biserica Naţională din Banat a fost reprezentată, Integrată în România întregită, va cunoaşte multiple
la Adunarea din 1 Decembrie 1918 de un mare număr de prefaceri în toate domeniile de activitate şi o evoluţie
preoţi. Din lungul şir al delegaţilor oficiali, menţionăm: ascendentă pe calea civilizaţiei.
episcopii Miron Cristea şi Valeriu Frenţiu; protopopii Merită amintită declaraţia lui Iuliu Maniu (Alba
Gheorghe Popovici, Andrei Ghidiu, Mihai Gaşpar, Iosif Iulia, 1 decembrie 1918): ,,Unirea tuturor românilor într-
Petean, Lazăr Iacob, Victor Poruţiu, Ioan Oprea, Ştefan un singur Regat şi într-un nedespărţit stat este nu numai un
Cioroianu, George Muntean, Gherasim Serb, Sebastian ideal sfânt, izvorât din trecutul nostru şi din comoara vieţii
Olariu, Virgil Musta, Traian Oprea, Trifon Miclea etc. noastre sufleteşti, ci este un drept indiscutabil al nostru, în

Pag. 34