Page 53 - Morisena16_19

Revistă de cultură istorică

treptat, de valorile culturii naţionale, introducându- admise în şcolile confesionale, să nu întrebuinţeze alte
se terminologia maghiară la mai multe discipline: cărţi sau mijloace de învăţământ ori manuscrise şi hărţi
istorie, geografie, constituţie. Obiectul cel mai vitregit desenate de ei înşişi .
15
a fost istoria naţională. Din istoria românilor au Dincolo de cortegiul măsurilor restrictive care
început să pătrundă elemente din ce în ce mai puţine caracterizau politica şcolară statală, în intimitatea
în manualele şcolare şi, din această cauză, autorii au actului educaţional, al clasei de elevi, funcţia naţi-
integrat fenomenele istorice româneşti în contextul nală a şcolii a dăinuit datorită muncii de apostolat
istoriei universale, așa cum a făcut Georgiu Popa în a învăţătorilor confesionali care, în ciuda tuturor
manualul „Istoria universală alesu istoria naţiunii vicisitudinilor, au reușit să-i formeze pe elevi în
româneşti şi a regatului Ungariei”, tipărit la Arad în spiritul valorilor perene românești.
anul 1879. Deşi autorul a elaborat un manual de istoria
universală, în cuprinsul lui a introdus şi evenimente Evoluția manualelor din școlile românești
din trecutul naţiunii române. În paginile periodicului bănățene, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea
„Luminătoriul”, ediţiei a doua a manualului i se face (Rezumat)
o bună prezentare: „În puţine pagini, descrie întreaga
istorie universală, într-un limbaj şi stil într-adevăr În condițiile amplificării politicii de maghiarizare
poporal. Punctul de vedere religios e observat şi prin intermediul școlii, în a doua jumătate a secolului
susţinut. Tot cu atâta scumpete e conservată şi ideea al XIX-lea, Ministerul Instrucţiunii de la Budapesta a
ori spiritul naţional român, precum şi cel adevărat impus, treptat, în școlile românești, manuale traduse
patriotic, fără a se ciocni cu şovinismul patriotismului și adaptate după cele ungurești. Scrise într-o limbă
modern. Opul în chestiune e demn de poporul nostru, română aproximativă, aceste cărţi apăreau într-o
merită a fi studiat şi lăţit, iar autorul e demn de toată epocă de înflorire fără precedent a literaturii didactice
lauda” . Integrarea istoriei românilor într-un manual naţionale. Bănăţenii din părţile timişene îşi aveau atunci
12
de istorie universală se pare că n-a fost agreată de autori valoroşi de manuale școlare: Pavel Vasici, Ioan
autorităţi, din moment ce, în anul 1886, manualul lui Tuducescu, Meletie Drăghici, Emeric Andreescu. Prin
G. Popa se afla pe o listă de cărţi interzise . valorile gândirii umane şi naţionale pe care le conţineau,
13
Campania de interzicere a manualelor şcolare manualele autorilor bănățeni contribuiau la formarea
româneşti a generat insuficienţa cărţilor necesare conştiinţei naţionale.
acoperirii tuturor obiectelor de învăţământ. Pentru a După adoptarea Legii XVIII din 1879, care
nu-i pune pe învăţători în situaţia de a preda după un stabilea obligativitatea predării limbii maghiare în
manual interzis, episcopul Aradului, Ioan Meţianu, a toate școlile confesionale, urmarea cea mai firească a
publicat, prin circulara din 6 august 1877, toate cărţile ei, a fost amplificarea în şcolile româneşti a literaturii
interzise şi i-a îndrumat pe învăţători să suplinească didactice maghiare. Conţinuturile manualelor româ-
lipsa manualelor prin cunoştinţele câştigate de aceştia
în preparandie . Cu timpul au apărut manuale noi, dar neşti a trebuit an de an să fie modificate, în aşa fel
14
încât să nu mai răspundă principiilor unei educaţii
conţinuturile acestora nu mai răspundeau necesităţilor
unui învăţământ naţional. naţionale. Obiectul cel mai vitregit a fost istoria
La 21 noiembrie 1889, ministerul de resort constata naţională. Campania de interzicere a manualelor şcolare
că, în şcolile româneşti, în locul cărţilor şi a hărţilor româneşti a generat insuficienţa cărţilor necesare
aprobate de autorităţi, învăţătorii dictează şcolarilor acoperirii tuturor obiectelor de învăţământ. În aceste
notiţe şi folosesc în şcoală hărţi geografice desenate condiții, învăţătorii dictau elevilor notiţe şi foloseau
de ei înşişi. Pentru a-i proteja de consecinţele negative în şcoală hărţi geografice desenate de ei înşişi. Astfel
ale acestui fapt, Consistoriul din Caransebeş le cerea că, în intimitatea actului educaţional, al clasei de elevi,
învăţătorilor să respecte listele difuzate cu manualele funcţia naţională a şcolii a dăinuit datorită muncii de
apostolat a învăţătorilor confesionali.
12 Luminătoriul, Timişoara, II, 1881, nr. 3, din 10/22
ianuarie, p. 3. Cuvinte cheie: manuale școlare, literatura
13 N. Bocşan, V. Leu, Şcoală şi comunitate în secolul didactică națională, educație națională, conștiință
al XIX-lea. Circulare şcolare bănăţene, Presa Universitară națională, politica de maghiarizare, interzicerea
Clujeană, Cluj-Napoca, 2002, p. 415-416. manualelor școlare.
14 Direcția Județeană Arad a Arhivelor Naționale, Fond
Episcopia Ortodoxă Română a Aradului, IV, act 106/1877,
nepag. 15 N. Bocşan, V. Leu, op. cit., p. 433-434.

Pag. 51