Page 48 - Morisena16_19

MORISENA, anul IV, nr. 4 (16)/2019

Pe lângă aceste îndeletniciri şi meşteşuguri Prof. Daniela Curelea
tradiţionale, din cele mai vechi timpuri preocuparea Prof. dr. Dragoș Curelea
omului pentru procurarea, asigurarea şi prelucrarea
produselor de strictă necesitate pentru sine şi (Sibiu)
gospodăria sa a dus la născocirea şi întrebuinţarea
unor unelte şi instalaţii: mori, râşniţe, pive (văiegi), Considerații sumare cu
vâltori etc., acestea funcţionând o îndelungată vreme
prin forţa apei, bazinul hidrografic fiind darnic cu privire la activitatea publicistică a

oamenii din această zonă, după cum am putut vedea lui Dumitru Cruțiu Delasăliște în
într-un capitol anterior al lucrării. Pe lângă aceste
instalaţii care în prezent şi-au pierdut utilitatea şi paginile periodicelor culturale din
au dispărut în cea mai mare parte, mai trebuie însă
amintite măcar două (cazanul de fiert ţuica şi pivele de Arad și Constanța (1904-1934)
ulei) care şi astăzi sunt încă la mare trecere, mai ales
că prelucrează fructe şi seminţe de care nu duce lipsă
pământul acesta binecuvântat de Dumnezeu. Şi după Dumitru Cruțiu Delasăliște (1884-1934) a fost un
cum spune prof. univ. dr. Ioan Gordea: „Dintre toate reputat publicist și om de cultură din Constanța. Așa cum
vieţuitoarele pământului Omul este singurul care bea reiese din particula atașată numelui său, ne permitem să
fără să-i fie sete. Natural, pur şi simplu tradiţional”, emitem opinia potrivit căreia D. Cruția avea în mod probabil
chiar în moto-ul deschizător al unei singulare cărţi de origini săliștene. De altfel, în acest sens s-a pronunțat și
etnografie română , această „trăire în ospitalitate” cercetătorul Enache Puiu, care remarcă că viitorul publicist
11
poate fi împărtăşită prin licoarea zămislită cu ajutorul constănțean s-a născut în Săliștea Sibiului, comitatul Sibiu,
instalaţiilor de distilat („căzane de fiert răcie”, în în anul 1884, de unde, ca de altfel și alți ardeleni nemulțumiți
zona Făgetului – I.C.), care sunt, de multă vreme, cu de stăpânirea austro-ungară, a trecut în Vechiul Regat, autorul
1
zecile în zonă (sunt sate cu 5-6 asemenea instalaţii). nsotru stabilindu-se în Constanța în anul 1894 .
Aceste cazane au rezistat cu stoicism tuturor epocilor De notat că a activat ca publicist în importantul oraș
şi stăpânirilor şi vor mai dăinui. Practicarea nu este de la malul mării, numele său regăsindu-se în mai toate
periodicele de marcă ale perioadei care au apărut în Dobrogea.
nouă la români, după cum spune Ioan Godea, citându-l Remarcăm că a fost director al ziarului Marea Noastră și
pe Valer Butură: „Pe teritoriul României distilarea prim redactor în colectivul de profil care a editat periodicul
ca metodă este semnalată prin dovezi scrise din anul Dobrogea jună . Cu privire la originea sa ardeleană, el însuși
2
1332, când se atestă existenţa cazanelor de fabricat nota în anul 1919:
rachiu” şi, fără să mă hazardez, vor înfrunta cu succes ,,cu cât sporește numele celora de-un nume cu al meu,
12
şi cerinţele integrării europene. cari, ca și mine, aruncați de vântul sorții – din ardeleni subjugați
Ca şi în alte părţi, în zona Făgetului s-au folosit ce au fost – astăzi sunt români liberi pe pământul Dobrogei” .
3
pivele de ulei (mori de ulei sau „uloiniţele” – I.C.) care A colaborat în mod constant și la alte periodice din
erau instalaţii concepute pentru zdrobirea şi extragerea zonă sau din alte părți/provincii ale țării cu versuri, schițe,
uleiului din seminţele de dovleac şi floarea-soarelui. În articole de opinie. În acest fel, îl aflăm ca autor de articole
prezent mai funcţionează doar două la Făget, ele fiind în în periodicele: Astra Dobrogeană, Gazeta de duminică,
continuare căutate de deţinătorii de asemenea seminţe Glasul poporului, Libertatea, Limanul, Marea Noastră, Noua
din judeţe ale Banatului şi Transilvaniei de sud. 1 Enache Puiu, Istoria Literaturii din Dobrogea,
Îndeletnicirile şi ocupaţiile oamenilor acestei zone Constanța, Editura ExPonto, 2005, p. 178; Laura Caloean, Fișe
au apărut şi s-au dezvoltat în strânsă interdependenţă de ziariști dobrogeni. Demetriu Cruțiu Delasăliște și ,,Marea
cu spaţiul de locuire, cu caracteristicile pedoclimatice, Neagră”, în Datina, Serie nouă, anul 5, nr. 61, mai 2019, pp. 32-
dar mai ales cu necesităţile unei populaţii vechi, 34. D. Cruțiu Delasăliște a fost un publicist cu vocație și care s-a
sedentare, reprezentând o continuitate în practica identificat cu viața culturală din Dobrogea ca important membru
agricolă şi pastorală. al elitei locale românești din orașul de la malul Mării Negre.
2 Vasile Crișan, Enciclopedie Tribuna. Oameni, fapte,
11 Ioan Godea, Din etnografia cumpătării. Palinca, ţuica locuri. Sibiu, Arad, București, Sibiu, Casa de Presă și Editură
şi vinarsul la români, Ed. C.N.I. Coresi, Bucureşti, 2005. Tribuna, 2016, p. 155.
12 Ioan Godea, op. cit., p. 10; la Valer Butură, Etnografia 3 D. Cruțiu Delasăliște, Păresemi, în Dobrogea jună, anul
poporului român. Cultura materială, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, XIII, nr. 18, 17 martie 1919, p. 2; Laura Caloean, Fișe de ziariști
1978, p. 185. dobrogeni. Demetriu Cruțiu Delasăliște și ,,Marea Neagră”, p. 32.

Pag. 46