Page 46 - Morisena16_19

MORISENA, anul IV, nr. 4 (16)/2019

lor şi a animalelor din gospodărie, mai rar pentru care atestă şi locurile unde se cultiva viţa de vie: pe
comercializare. dealuri cu expunere la soare.
Având în vedere caracteristicile reliefului, Prepararea ţuicii de prună, numită în zonă răchie,
situaţia terenurilor arabile este următoarea: în zona a fost şi este o realitate, aşa cum o consemnează Johan
dealurilor, ele ocupă 40-65% din suprafaţa agricolă, Jakob Ehler către sfârşitul secolului al XVIII-lea („şi
4
iar în zona Munţilor Poiana Ruscă acestea scad fiertul răchiei le aduce venituri considerabile”), în
sub 10%, existând şi întinse suprafeţe cu păşuni şi urma constatării făcute în numeroasele sale peripluri
fâneţe, care scad în zona de contact dintre dealuri în Banat. Informaţiile sale au valoare de document şi
şi câmpie . pentru faptul că el era convins că românii bănăţeni
3
În satele zonei s-au cultivat grâul de toamnă, reprezintă pe adevăraţii băştinaşi ai provinciei,
porumbul, orzul, ovăzul, secara, trifoiul, lucerna, urmaşi ai daco-romanilor, cu ocupaţii, obiceiuri şi
floarea-soarelui, sfecla, dovleacul furajer, iar în lunca tradiţii statornice.
Begăi legumele: cartoful, varza de toamnă, roşiile, Creşterea albinelor a reprezentat şi ea o îndeletnicire
ardeiul, ceapa, usturoiul, pătrunjelul, fasolea, ţelina, ancestrală a populaţiei, fiind favorizată de existenţa unei
morcovul, vinetele, hreanul etc. flore bogate, diverse şi nealterate. Amănunte legate
Însuşirile terenurilor i-au determinat pe locuitori de tehnica adunării roiurilor de albine din pădure, de
să cultive diferenţiat plantele ce realiere, dar în satele întreţinere a stupilor şi de recoltare a mierii, cât şi multe
zonei nu s-a generalizat sistemul asolamentului bienal alte date despre îndeletnicirile oamenilor, se găsesc în
şi trienal, fiecare gospodar cultivând pe holda sa ceea lucrarea Zona etnografică Făget .
5
ce credea de cuviinţă. Totuşi, după de numirea unor Existau în zonă şi alte ocupaţii secundare care aveau
parcele (sole) din hotarele unor sate, se poate crede drept scop completarea resurselor alimentare necesare
că erau anumite te renuri specializate pentru anumite locuitorilor: culesul din natură, pescuitul şi vânătoarea.
culturi: mălăişce, (pentru mei, în hotarul satului Bă- De asemenea, după cum rezultă din documente
teşti), curicişce (pentru varză, curici sau curechi în din prima jumătate a secolului al XVI-lea, exista şi o
zonă, în hotarul satului Răchita) etc. 6
Ocupaţia prioritară a locuitorilor de aici era activitate de minerit desfăşurată în doar trei districte
creşterea animalelor, în practicarea căreia existau din cele şase ale zonei: Icuş (Margina), Fârdea şi
condiţii dintre cele mai bune. Întinsele suprafeţe Mănăştiur. Fierul se extrăgea de pe versantul nordic
de pajişti şi păduri şi armonioasa dispunere a al Munţilor Poiana Ruscă, în spaţiul de contact dintre
surselor de apă au permis creşterea unui însemnat deal şi munte, din hotarele districtelor Fârdea şi Icuş.
număr de bovine, ovine şi porcine, cu mult peste Atestarea în anul 1506 a două aşezări cu numele
necesarul de consum al populaţiei. Se poate spune că de Banÿafalv, în districtul Fârdea şi Banyafalw, în
interdependenţa dintre cele două ocupaţii principale, districtul Icuş, poate constitui o mărturie a unei vechi
creşterea vitelor şi agricultură, a fost şi este mai bine activităţi de minerit, întrucât termenul de banya avea
reprezentată în zona Făgetului faţă de altele din alte şi înţelesul de baie, „mină”. Informaţia este întărită
ţinuturi. În raport cu creşterea animalelor, sub aspectul de prezenţa în hotarul satului Gladna Română, din
ponderii valorice, cultivarea pământului ocupa un loc fostul district Fârdea, a microtoponimului Dâmbul
secundar. Date fiind condiţiile din trecut, loturi de cu Fieru, nume legat de extragerea minereului de
pământ cultivate existau cu precădere pe terenurile în fier. De asemenea, localnicii îi spuneau satului
pantă, deoarece terenurile din luncile râurilor (Mureş Gladna Montană, din acelaşi district, Băni sau
şi Bega) şi ale afluenţilor acestora erau supuse Băniţa, iar în hotarul localităţii Curtea, din fostul
inundaţiilor. Pe pantele însorite ale dealurilor din district Icuş, se mai păstrează microtoponimele Băni
întreaga zonă au existat şi plantaţii de viţă de vie, şi Băniaşu. Între aceste aşezări există şi astăzi locul
cât şi de pomi fructiferi, unele menţinându-se până în numit Pământul Roşu, aluzie la nuanţa roşiatică pe
zilele noastre, după 1989 apărând plantaţii noi, mai care o are oxidul de fier.
ales de pomi fructiferi (pruni). În această privinţă, 4 Johan Jakob Ehrler, Banatul de la origini până acum
toponimia confirmă şi completează informaţiile (1774), prefaţă, traducere şi note de Costin Feneşan, Ed. Facla,
documentare, păstrarea microtoponimelor Părăul Timişorara, 1982, p. 72.
Vinii (sat Holdea), Vini şi Vinia Popii (Curtea), 5 Violeta Blaj, Elena Grigorescu, Zona etnografică
Dâmbul Vinii (Temereşti) constituindu-se în dovezi Făget, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1985, p. 42-43.
6 Iosif Pataki, Domeniul Hunedoarei la începutul
3 Victor Ardelean, Ion Zăvoianu, Judeţul Timiş, Ed. secolului al XVI-lea. Studiu şi documentare, Doc. 29, Ed.
Academiei, Bucureşti, 1979, p. 206. Academiei R.S.R., Bucureşti, 1973, p. 151.

Pag. 44