Page 42 - Morisena16_19
P. 42

MORISENA, anul IV, nr. 4 (16)/2019



        über die Romänen. Historischkritische und etnologische           Prof. dr. Dragoș Curelea
        Studien,  Reschitza,  1884,  185  p.;  Studii  asupra  scrierii
        profesorului Dr. I. Jung, intitulată: Romanii şi românii în                (Sibiu)
        ţările  dunărene.  Studii  istorico-etnografice,  Bucureşti
        1878, 89 p.; Mişcarea literaturii istorice în România şi în   Coordonate succinte privind
        străinătate în anul 1879, în „Analele Academiei Române”,
        seria  II,  tom.  II,  sect.  I,  Bucureşti,  1880,  p.  258-273;  activitatea mitropolitului Antim
        Românii  în  literatura  străină.  Studii  istorico-critice  şi
        etnologice  cu  un  memoriu  asupra  mişcării  literaturii   Ivireanu în vremea domniei lui
        istorice în străinătate şi la noi, urmată în decursul anilor   Constantin vodă Brâncoveanu
        1880 şi 1881, în „Analele Academiei Române”, seria II,
        tom. IV, sect. II şi extras, Bucureşti, 1881, 166 p. Referinţe:
        Iosif Vulcan, Vasile Maniu, în „Familia”, nr. 1, 1872, p. 1;                           În sfera ierarhilor de
        Vasile  Gr.  Pop,  Conspect  asupra literaturii  române  şi                      seamă și certă valoare care
        scriitorilor  ei de la  început  şi  până  astăzi  în ordine                     au  făcut  notabile  lucruri
        cronologică,  Bucureşti,  1876,  p.  170-171;  C.  Diacono-                      și  fapte  în  istoria  noastră
        vich, Enciclopedia Română, tom. III, Sibiu, 1904, p. 1188;                       românească,  cu  precădere
        Traian  Topliceanu,  Vasile Maniu,  în  „Vestul”,  nr.  56,                      în  cea  bisericească,  se
        Timişoara, 3 iulie 1930; Ioan B. Mureşianu, Vasile Maniu,                        evidențiază  de  departe
        în  „Luceafărul”,  nr.  3,  Timişoara,  martie  1940;  Aurel                     mitropolitul  Țării  Româ-
        Cosma,  Prin  Timişoara  de  altădată,  Editura  Facla,                          nești, Antim  Ivireanu.  De
        Timişoara, 1978, p. 55-57; Victor Neumann, Vasile Maniu.                         origine  georgiană,  născut
        Monografie  istorică  (Prefaţă  de  Paul  Cornea),  Editura                      în Iviria (astăzi în Georgia)
        Facla,  Timişoara,  1984;  Eusebiu  Narai,  Academicianul                        în  anul  1650,  fiu  al  lui
        bănăţean Vasile Maniu, în volumul Oameni de seamă ai                             Ioan  și  Maria,  a  primit  la
        Banatului, Editura Augusta, Timişoara, 2002, p. 115-119;                         botez numele de Andrei. În
        Tiberiu Ciobanu, Vasile Maniu (1824-1901). Contribuţia                           tinerețea sa a căzut sclav în
        academicianului Vasile Maniu la dezvoltarea istoriografiei  mâinile turcilor, care l-au dus la Istanbul, pentru a-l vinde
        române,  în  volumul  Viaţa  academică  din  Banat  (1866-  la târgul de robi. După ce a reușit să scape din sclavie, a trăit
        2006), Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2006,  ca frate-călugăr în prejma Patriarhiei ecumenice, loc în care
        p.  251-254;  Idem,  Vasile Maniu,  în  Istoriografia  a deprins câteva meșteșuguri precum lucrarea broderiei,
        românească de la începutul secolului al XIX-lea până la  pictura  pe  sticlă,  lemn  și  perete,  respectiv  sculptura  în
        Marea Unire privitoare la Evul Mediu bănăţean, Editura  lemn . Tot aici, viitorul mitropolit a învățat cu sârg limba
                                                                  1
        Eurostampa, Timişoara,  2008,  p.  73-90,  284-288;  Idem,  greacă, arabă și turcă. Este aceasta perioada în care fratele
        Aniversare 185. Vasile Maniu (1824-1901), în „Columna  Andrei s-a și călugărit, fiind primit în cinul monahal.  Adus
                                                                                                           2
        2000”,  serie  nouă, Anul  X,  nr.  39-40  (iulie-decembrie),  în Țara Românească, în jurul anului 1690, din dispoziția
        Editura  Eurostampa,  Timişoara,  2009,  p.  92-93;  Idem,  voievodului Constantin Brâncoveanu. Ajuns aici, a deprins
        Vasile  Maniu  (1824-1901),  în  Cărturari  români  cu  tainele tiparului de la fostul eposcop al Hușilor, Mitrofan,
                                                                                                                3
        preocupări referitoare la istoria medievală a Banatului.   care în acea perioadă conducea tipografia domnească din
        Cuprinderi   biobibliografice,   Editura   Eurostampa,   București.  Inițial  tipograf  la  Snagov,  apoi  ieromonah,
        Timișoara, 2010, p. 46-51, 159-161; Idem, Vasile Maniu,   episcop de Râmnic și în cele din urmă mitropoilt al țării,
        în Istoriografia românească din secolul al XIX-lea și prima   Antim Ivireanu a urcat prin meritele sale treptele ierarhiei
        jumătate  a  secolului  al  XX-lea  referitoare  la  Banatul   religioase din Țara Românească. La 1691, a tipărit o carte
        medieval, vol. I-II, Editura Eurostampa, Timișoara, 2010,   1  Victor  Brătulescu,  Antim  Ivireanu  miniaturist  și
        p. 109-122 (vol. I), p. 217-221 (vol. II); Idem, Comemo-  sculptor, în Biserica Ortodoxă Română, (în continuare se va cita
        rare 110. Vasile Maniu (1824-1901), în „Columna 2000”,   prescurtat: B.O.R.), anul LXXIV, nr. 8-9, 1965, p. 679-688.
        Serie nouă, Anul XII, nr. 45-46 (ianuarie-iunie), Editura   2 Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române,
        Eurostampa,  Timișoara,  2011,  p.  86-87;  Adina  Laura  Galați, Editura Episcopiei Dunării de Jos, 1996, p. 219.
        Nasta,  Aniversare  190.  Vasile  Maniu  (1824-1901),  în   3 Eugen Negrici, Antim, logos și personalitate, București,
        „Columna  2000”,  Serie  nouă, Anul  XV,  nr.  59-60  (iulie-  Editura Minerva, 1971, p. 54; Ion Rămureanu, Antim Ivireanu,
        decembrie), Editura Eurostampa, Timișoara, 2014, p. 71-73.  luptător pentru ortodoxie, în B.O.R., anul LXXIV, nr. 8-9, 1965,
                                                              p. 831-833.

        Pag. 40
   37   38   39   40   41   42   43   44   45   46   47