Page 38 - Morisena16_19

MORISENA, anul IV, nr. 4 (16)/2019

omenirii în anul 1914 a prins şi oraşul Vinga cu participarea – Ziarul „Tribuna Poporului”, care începând din
aproape a 500 de tineri şi bărbaţi – cuprinşi între vârsta de 15 decembrie 1896 va susţine în paginile sale promovarea
18 şi 42 de ani. Bilanţul trist al pierderilor de vieţi omeneşti ideilor naţionale ale unor mari scriitori şi gânditori români.
s-a ridicat la 103 morţi şi dispăruţi. Din actualul judeţ Arad, – Ziarul „Românul”, care apare începând cu 1
din statistica arhivelor militare ale judeţului Arad, în acest ianuarie 1911, va fuziona cu „Tribuna” în anul următor
prim măcel de masă cunoscut în istorie, sunt înregistraţi (1912). În paginile ziarului se vor redacta cele mai novatoare
75.552 morţi, din care 73.838 din armata austro-ungară şi idei naţionale conforme cu marile prefaceri contemporane
1.714 din armata română. europene ale acestei epoci care impuneau, la cumpăna
secolelor al XIX-lea şi al XX-lea, identificarea graniţelor
etnice cu graniţele politice. Astfel, Vasile Goldiş, Ştefan
Cicio Pop şi Ioan Suciu, denumiţi şi corifeii Marii Uniri,
vor coordona acţiunile premergătoare actului istoric de la
1 Decembrie 1918, încununând glorios această perioadă
de un sfert de veac, în care Aradul a fost capitala politică a
românilor din monarhia habsburgică.
Această stare de spirit de trezire a conştiinţei
naţionale a fost amplificată de eşecurile armatelor austro-
ungare în război care a dus, în final, la dezmembrarea
imperiului austro-ungar şi, astfel, la necesitatea emancipării
neamului românesc în Ardeal şi Banat. O declaraţie de
autodeterminare a românilor a fost citită în Dieta din
Vinga în a doua ridicare topografică (franciscană), 1806-1869. Budapesta la data de 18 octombrie 1918 de deputatul dr.
Alexandru Vaida Voievod. Se cerea ca naţiunea română
să fie considerată naţiune politică egală cu alte naţiuni,
Ca să ajungem la Marea Unire, trebuie evidenţiat dreptul la autodeterminare al popoarelor din imperiu. Se
meritul Aradului, care a preluat rolul de frunte al mişcării creează astfel „Marele Sfat” care, mutat la Arad, a decis
politice a românilor din monarhia habsburgică. Astfel, la la 5/18 noiembrie 1918 să fie convocată Marea Adunare
Arad a fost preluată ştafeta după decapitarea conducerii Naţională la Alba Iulia pentru ziua de 1 decembrie 1918.
Partidului Naţional Român din Transilvania, Banat şi Ca urmare a acestei decizii se întocmesc listele de
Ungaria, ca urmare a procesului memorandiştilor din delegaţi cu drept de vot din circumscripţiile electorale care
1892-1894. Oamenii politici şi intelectualii arădeni se vor vor participa la Alba Iulia la 1 decembrie 1918 pentru a
ocupa de apărarea drepturilor naţionale şi culturale ale vota Unirea cu România. Astfel, au fost prezenţi la Alba
locuitorilor acestui ţinut. Ca instituţii şi publicaţii ce apărau Iulia 1.228 delegaţi cu drept de vot, din care 539 deputaţi
aceste drepturi legitime ale românilor pot fi enumerate: de drept şi 689 deputaţi aleşi în 130 circumscripţii
– Episcopia Ortodoxă a Aradului, Orăzii Mari, electorale folosite în 1910 după normele sufragiului
Ienopolei, Hălmagiului şi părţilor anexe din Banatul universal (Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.
timişan – care, cu protopopii, preoţii şi învăţătorii şcolilor Biblioteca Despărţământului Bucureşti al Asociaţiunii
confesionale, asigurau legătura firească între elite şi „Astra”, Bucureşti 1 decembrie 1943). Din Vinga, care
popor. Revista „Biserica şi Şcoala”, editată de tipografia făcea parte din comitatul Timiş, cu drept de vot au fost
diecezană încă din anul 1879, era difuzată pe toată protopopul dr. Patrichie Ţiucra şi avocatul dr. Traian
întinderea eparhiei. Şincai – care a fost ales din partea cercului electoral
– Preparandia arădeană funcţiona încă din anul Cocota (Orcyfalva, Orţişoara). Din actualul judeţ Arad au
1812 şi pregătea învăţătorii şi preoţii pentru toată partea de fost în total 127 de deputaţi, din care 53 deputaţi de drept
vest a teritoriilor locuite de români. şi 74 deputaţi aleşi (Dan Demşea: Delegaţii arădeni la
– Banca „Victoria” din Arad era cea de-a doua Adunarea Naţională de la Alba Iulia – antecedentele
instituţie de credit românească din monarhia habsburgică biografice ale unor categorii socio-profesionale, în
(după „Albina” din Sibiu) al cărei director, Nicolae Oncu, „Ziridava”, XVIII, Arad, 1993, p. 271-283).
fusese coleg de facultate cu Mihai Eminescu şi Ioan Slavici. Deosebit de relevant ar fi studiul compoziţiei socio-
– Ziarul „Albina” era o publicaţie românească profesionale a tuturor celor 127 de delegaţi la Marea
susţinută de familia Mocioni şi apărea la Viena sub Adunare. Astfel: 35 erau proprietari agricoli (ţărani), 27
conducerea lui Vincenţiu Babeş. erau clerici, 18 avocaţi, 15 cadre didactice, 10 militari,

Pag. 36