Page 36 - Morisena16_19
P. 36

MORISENA, anul IV, nr. 4 (16)/2019



        veniţi au fost instalaţi la început în Fizeş, iar din august  în Magazin istoric, nr. 11/1988, p. 22, intitulat Răscoala lui
        1810 a pornit construirea primelor case pe locul stabilit  Andreas Hofer şi ecourile ei în Banat, şi de cartea lui Georg
        pentru familiile lor.                                 Hromadka, Scurtă cronică a Banatului montan, 1995. Însă
              În septembrie 1810 a sosit în Banat şi un al doilea  cele mai multe informaţii le-am căpătat în mod direct de
        grup de refugiaţi tirolezi, compus din 16 persoane, sub  la  Günther  Friedmann,  originar  chiar  din  satul  Tirol  şi
        conducerea lui Jeremias Eisenstecken. În aceeaşi lună  locuind acum în Germania, care pregăteşte o monografie a
        ei se aflau la Timişoara, unde au fost ajutaţi cu câte  acestei localităţi bănăţene. Îi mulţumim şi pe această cale
        30 de creiţari şi o măsură de pâine sau cu jumătate de  pentru amabilitatea cu care ni le-a pus la dispoziţie.
        măsură de grâu zilnic şi cu câte 70-75 de florini pentru   Primii ani au fost dificili, mulţi locuitori murind din
        a-şi  putea  cumpăra  haine  şi  ustensile  casnice.  Iar  în  cauza  diferitelor  boli  existente  în  regiune.  Tirolezii  nici
        primăvara  lui  1811  a  ajuns  şi  cel  de-al  treilea  grup,  nu  s-au  putut  adapta  la  noile  condiţii  de  viaţă,  părăsind
        sub  conducerea  preotului  Johann  Mathias  Stuefer.  satul încetul cu încetul, cu începere deja din anul 1813.
        Componenţii săi au fost adăpostiţi în Măureni până la  După înfrângerea lui Napoleon şi revenirea regiunii Tirol
        terminarea caselor de care aveau nevoie.              sub  autoritatea Austriei,  majoritatea  lor  s-au  reîntors  în
                                                              locurile de baştină. În 1818, preotul Stuefer a primit oferta
                                                              de a se aşeza la Timişoara. Cei plecaţi acolo împreună cu
                                                              el au format Strada Tirolezilor din cartierul Elisabetin, azi
                                                              Strada Ciprian Porumbescu. La începutul secolului al XX-
                                                              lea, în satul Tirol mai exista numai familia Zauner, care se
                                                              trăgea din coloniştii care au întemeiat localitatea.
                                                                   Astfel,  dacă  în  1812  fuseseră  87  de  familii  în
                                                              noul  sat,  acesta  era  în  pericol  acum  să  dispară.  Prin
                                                              urmare, printr-o decizie a Curţii de la Viena din 16 iulie
                                                              1818, s-a admis ca în locul lor să se poată aşeza şi alţi
                                                              locuitori. În consecinţă, la Königsgnad au venit în 1823
                                                              colonişti din Boemia şi Bavaria, în 1828 craşoveni din
                                                              satele Rafnic şi Iabalcea, iar în 1848 slovaci din Ungaria
                                                              de sus. Viaţa localităţii a putut continua datorită acestor
                                                              nou veniţi. De la 1 ianuarie 1855, ea a fost inclusă în
                                                              domeniile St.E.G., puternica Societate care a pătruns în
                        Grupa de dans în 1950.                zona muntoasă a Banatului.
                                                                   Satul, care a fost redenumit Királykegye în 1888
                                                              şi Tirol în 1927, a dispus încă din 1810 de un notariat.
              Noua localitate care se ridica a fost numită la început  Prima biserică, o capelă, a fost în hambarul comunal în
        Tiroler Dorf (Satul Tirol), apoi Tiroler Treue (Credinţa  primăvara anului 1814. Actuala biserică romano-catolică
        Tirolului),  Neu-Tirol  (Tirolul  Nou)  şi  Tyrol.  Printr-o  a  fost  construită  între  anii  1847-1850,  iar  în  1896  s-a
        decizie  a  autorităţilor  din  16  septembrie  1812,  numele  amenajat parcul din jurul său. De parohia Tirol aparţineau
        coloniei a fost stabilit Königsgnad (Bunăvoinţa Regelui),  şi  filialele:  Biniş,  Brezon,  Doclin,  Ferendia,  Forotic,
        iar inaugurarea noii localităţi, care număra pe atunci 30  Surduc, Berzovia şi Fizeş.
        de case, a avut loc la 29 septembrie 1812. Printr-o patentă   Şcoala comunală a existat în perioada 1814-1908,
        oficială,  noii  veniţi  au  fost  împroprietăriţi,  primind  şi  din  1909  ea  intrând  în  posesia  statului.  Primul  dascăl,
        alimente,  porumb  şi  orz  pentru  semănat  şi  lemne  de  Christoph  Wattmann,  a  venit  din  Dognecea,  activând  o
        foc la preţuri avantajoase. Pentru prima dată ei au arat  lungă perioadă, din septembrie 1814 până în septembrie
        pământul  în  1811,  cea  dintâi  recoltă  fiindu-le  lăsată  în  1856. El era şi instructorul primei formaţii muzicale din
        întregime. Iar până în anul 1814 au fost ridicate 56 de  sat,  înfiinţată  în  1814,  până  în  1848,  perioadă  în  care
        case, cu anexele gospodăreşti necesare, precum şi şcoală,  aceasta a avut permanent 10-12 membri. Primul cor s-a
        farmacie, brutărie, fierărie, atelier pentru reparat căruţe,  constituit mai târziu, în 1888, fiind dirijat până în 1892 de
        depozit  de  mărfuri  etc.  Localitatea  astfel  întemeiată  a  Johann Brück.
        început să facă primii ei paşi.                            Günther  Friedmann  ne-a  făcut  cunoscute  şi  unele
              În documentarea pentru schiţarea istoriei acestui sat  ocupaţii  tradiţionale  ale  locuitorilor  satului  Tirol.  Una
        bănăţean ne-am folosit de articolul publicat de Rudolf Gräf  dintre acestea a fost creşterea viermilor de mătase, care s-a



        Pag. 34
   31   32   33   34   35   36   37   38   39   40   41