Page 56 - Morisena16_19

MORISENA, anul IV, nr. 4 (16)/2019

Dintre diplomatarele teritoriale, sunt de amintit Cronicile maghiare sunt esențiale pentru istoria
cele întocmite de Costin Feneșan , cu privire la Banat, României și îndeosebi pentru Transilvania și Banat.
16
precum și cel realizat de Adrian Andrei Rusu, Ioan-Aurel Pentru secolul al XIV-lea trebuie menționată Chronicum
Pop și Ioan Drăgan . pictum Vindobonense ; informații prețioase referitoare la
20
17
Informații referitoare la Banat și Transilvania secolul al XV-lea se regăsesc în compilația lui Thuróczi
21
se regăsesc și în documente externe, cum ar fi tratatele și opera istoriografului italian al lui Matia Corvin,
încheiate între regii Ungariei cu Imperiul Otoman. Antonio Bonfini . Dintre izvoarele narative maghiare
22
Relațiile româno-otomane au dat naștere unei categorii ale secolului al XVI-lea este de menționat lucrarea lui
speciale de izvoare – documentele osmane – care cuprind Anton Verancsics . Opera sa este o largă relatare a
23
diferitele porunci ale Porții adresate domnilor români sau evenimentelor care au urmat bătăliei de la Mohács până
acte în legătură cu livrările de produse, sau cu relațiile pe la mijlocul secolului.
comerciale stabilite în cadrul regimului de preemțiune Relațiile de călătorie constituie o categorie specială
a Porții asupra unor produse ale economiei românești. de izvoare narative, derulate încă din prima jumătate a
Documentele osmane, foarte numeroase pentru secolele secolului al XIV-lea. Acestea oferă informații foarte
XVII-XVIII, aduc știri de primă importanță și pentru variate, privind unele aspecte geografice, schimburile
epoci anterioare. Din seria de Documente turcești privind comerciale, înfățișarea satelor și a orașelor, viața de
istoria României, apărută sub egida Academiei Române, curte, monumente etc. Cu secolul al XV-lea și, mai ales,
Mustafa A. Mehmed a publicat 3 volume pentru perioada cu cel de-al XVI-lea, relațiile călătorilor străini devin
1455-1812, apărute la București între 1976-1986. un izvor prețios de informație, care completează și
Eudoxiu Hurmuzaki a obținut un număr însemnat luminează izvoarele propriu-zis documentare. Importanța
18
de documente externe pe care le-a grupat într-o culegere mărturiilor străine ca izvor istoric a făcut ca în cadrul
de documente. Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” să se inițieze, în
În ceea ce privește izvoarele narative transilvănene 1954, o vastă colecție de Călători străini despre Țările
din secolul al XVI-lea, acestea sunt mai numeroase și Române, în mai multe volume.
manifestă de multe ori interes pentru problemele social- În ultimele două decenii ale secolului al XX-lea și
economice. Sub influența culturii umaniste, ele sunt începutul secolului al XXI-lea, academicianul Ioan-Aurel
scrise de cele mai multe ori în limba latină, cum este și Pop reușește să sintetizeze problemele esențiale ale luptei
cazul operei lui Nicolaus Olachus . antiotomane ale românilor transilvăneni, maramureșeni,
19
Din cadrul izvoarelor narative externe care fac bihoreni și bănățeni, ridicând astfel cercetarea acestei
referire la Banat și Transilvania, amintim Cronicile perioade la un nivel superior predecesorilor.
turcești și Cronicile maghiare. Cercetătorul timișorean Ioan Hațegan a publicat
Cronicile osmane au fost grupate în colecția Cronici mai multe studii și volume dedicate acestei probleme,
turcești privind Țările Române. Extrase, în cadrul căreia devenită astfel cunoscută istoriografiei românești.
s-au publicat trei volume, din care amintim volumul Lucrarea noastră este concepută să conţină
I – secolul al XV-lea – mijlocul secolului al XVII-lea un număr de şapte capitole care să acopere întreaga
– întocmit de Mihail Guboglu și Mustafa A. Mehmed,
publicat la București în 1966. Știrile din izvoarele osmane problematică bănăţeană, de la cadrul geografic,
sunt de cea mai mare importanță pentru istoria politică și organizare administrativ-teritorială, organizarea şi
militară a Țărilor Române în secolele XIV-XVI. înzestrarea armatei medievale bănăţene, conducătorii
militari şi politici, sistemul de apărare şi campaniile
16 Costin Feneșan, Documente medievale bănățene, antiotomane din secolele XV şi XVI, până la organizarea
1981, Timișoara; Idem, Cavalerii teutoni în Banatul vilayetului de Timişoara.
Severinului și la Dunărea de Jos în prima jumătate a secolului După prezentarea istoriografiei temei noastre,
al XV-lea – Documente și extrase, 2015, Timișoara; Idem, lucrarea continuă cu capitolului I, unde ne-am propus să
Diplomatarium Banaticum, vol. I, 2016, Cluj-Napoca.
17 Adrian Andrei Rusu, Ioan-Aurel Pop și Ioan Drăgan, 20 Chronicum pictum Vindobonense în Românii
Izvoare privind evul mediu românesc. Țara Hațegului în în izvoarele medievale, redactat de G. Popa-Lisseanu,
secolul al XV-lea, 1989, Cluj-Napoca. București, 1939.
18 Eudoxiu Hurmuzaki, Documente privitoare 21 Janos Thuróczy, Chronica Hungarorum, Brno, 1488.
la istoria românilor, (Culese, adnotate și publicate de 22 Antonio Bonfini, Rerum Hungaricarum decades
Densușianu Nicolae), București, 1888-1911. quatuor cum dimidia, Basel, 1568, ed. uzuală, Buda, 1774.
19 Umanistul Nicolaus Olahus (Nicolae Românul, 1493- 23 Anton Verancsics, De rebus gestis Hungarorum
1568), Texte Alese, Studiu introductiv și note I.S. Firu, Corneliu ab inclinationeregni historia în Monumenta Hungariae
Albu, Edit. Științifică, București, 1968. Historica Scriptores, II, 1857, Pesta.

Pag. 54