Page 60 - Morisena16_19
P. 60

MORISENA, anul IV, nr. 4 (16)/2019



                Prima etapă, primul popas în America l-a făcut  Ioan  nume de Eugenia ca şi mama ei, preoteasa. Prin această
        Jivi  în  oraşul  Scranton,  cu  multe  uzine,  nu  departe  de  căsătorie, Ioan Jivi Bănăţeanu a avut cu Eugenia o singură
        New-York, unde debarcase şi de unde plecase să-şi caute  fiică, pe nume Dorothea.
        rosturi  de  existenţă  prin  locuri  populate    de  români.  În   În  perioada  studiilor  sale  a  continuat  să  se  ocupe
        scurtă  vreme  a  învăţat  şi  englezeşte.  Nu  s-a  dat  îndărăt  efectiv şi neîntrerupt de redactarea gazetei „Românul” din
        de la niciun fel de muncă, fiind favorizat de meseria de  Youngtown, activând în redacţia acestei foi până la anul
        lăcătuş. Viaţa din Scranton îi putea oferi o mare diversitate  1918, adică aproape timp de şapte ani, începând din prima
        de  posibilităţi  pentru  a-şi  acoperi  prin  muncă  nevoile  perioadă după venirea şi stabilirea sa în America.
        de  trai. Abia  împlinise  20  de  ani  şi  tinereţea  sa  îl  ajută   Începând cu anul 1913, Ioan Jivi Bănăţeanu a fost
        cu  inepuizabilul  ei  elan  să  lucreze  şi  să  înveţe  lucruri  redactor  la  importantul  ziar  românesc  „America”  din
        noi şi utile. Scranton era un centru industrial al Statului  Cleveland. În redacţie l-a avut coleg pe reputatul ziarist
        Pennsylvania, un oraş cu vreo 150 mii de locuitori, deci  din  Ardeal,  pe  Iuliu  S.V.  Ioanovici,  fostul  redactor  al
        mai mare decît fusese Timişoara înainte de Primul Război  gazetei „Libertatea” din Orăştie, care evadase din temniţa
        Mondial.  Printre  numeroasele  fabrici  din  Scranton  erau  maghiară, după ce fusese condamnat în anul 1908 pentru
        îndeosebi ţesătoriile de lână şi de mătase, sticlăriile, iar  agitaţie  politică  în  activitatea  sa  ziaristică.  Ioan  Jivi
        producţia de antracit de aici atingea vreo 20 milioane de  Bănăţeanu a publicat în anii 1919 şi la „America literară”,
        tone anual. În Scranton, cu o frumoasă aşezare geografică,  ce apărea  tot  în  Cleveland,  pe  lângă  ziarul  politic,  fiind
        la peste 500 metri altitudine, şi-a găsit Ioan Jivi cele dintâi  unica revistă de literatură română de dincolo de ocean.
        rosturi de viaţă în America. I-au plăcut mult climatul şi   În perioada aceasta din ultimii ani ai Primului Război
        mediul muncitoresc din acest oraş, unde a făcut cunoştinţă  Mondial  şi  în  cei  următori  după  sfârşitul  ostilităţilor,
        şi cu câţiva români.                                  Ioan Jivi Bănăţeanu a fost şi secretarul executiv al „Ligii
                După  ce  s-a  familiarizat  cu  viaţa  din  America  naţionale a românilor din America”, cutreierând în această
        şi învăţase destul de bine limba engleză, îndemnat şi de  calitate şi în scop de organizare diversele colonii româneşti
        românii  din  oraş,  s-a  dus  în  marele  oraş  Cleveland  din  de pe tot cuprinsul federal al Statelor Unite ale Americii.
        statul Ohio, unde trăia un imens număr de români şi unde   La  Chicago  şi-a  publicat  în  anul  1918  Ioan  Jivi
        avea  posibilitatea  să  se  cultive  şi  să-şi  continue  studiile  Bănăţeanu  volumul  său  de  poezii  cu  titlul  „Clipe”.  La
        liceale, începute la Timişoara. La început a lucrat şi aici în  finalul Primului Război Mondial, în scop de propagandă
        meseria sa, ca să-şi poată câştiga existenţa, apoi s-a infiltrat  românească  şi  în calitate  de  secretar  general  al  „Ligii

        în toate ramurile de activitate şi de viaţă a românilor din  naţionale a românilor din America”, a publicat Ioan Jivi
        Cleveland.  A  ajuns  în  cercurile  de  ziarişti,  mânat  de  o  Bănăţeanu numeroase broşuri de propagandă românească
        dorinţă care îl stăpânea mai demult, şi-a făcut relaţii cu  în limba engleză pentru a lămuri opinia publică  şi anume:
        oameni de cultură. A fost mult ajutat de preotul ortodox  „Real Facts About Hungary”, în care a expus nedreptăţile
        Pavel  Crăciun,  al  cărui  ginere  va  deveni  Ion  Jivi  mai  suferite de românii din Transilvania în timpul dominaţiei
        târziu. Aici îşi face studiile liceale şi facultatea de chimie  imperialiste maghiare, apoi „The Transylvania Problem”,
        din Scranton, unde urmase ştiinţele chimice ca să-şi poată  dovedind  prin  acest  studiu  dreptul  istoric  şi  etnic  al
        asigura o profesiune practică şi utilă într-un domeniul de  poporului român asupra Transilvaniei, şi, în sfârşit, „The
        activitate bine retribuit, în special la firma „Standard Oil  Banat Problem”, o lucrare documentară şi politică despre
        Comp.” din Cleveland.                                 drepturile românilor asupra Banatului,
              El  simţea  însă  o  vădită  atracţie  pentru  cultură  şi   După încoronarea acestei izbânde româneşti, dorul
        literatură, pentru creaţii poetice, dovedindu-şi talentul în  de patrie l-a rechemat acasă, în Banatul său drag, devenit
        proză şi în versurile pe care la publica ani de-a rândul în  liber,  sub  stăpânire  şi  administraţie  românească.  Aşa  a
        periodicele  româneşti  din America. A  continuat  studiile  ajuns Ioan Jivi Bănăţeanu să se întoarcă în anul 1920 la
        universitare  şi  în  direcţie  literară.  De  aceea  s-a  înscris,  Chişoda, iar în anul următor să lucreze la ziarul „Nădejdea”
        după absolvirea ştiinţelor chimice, şi la facultatea de litere,  din Timişoara.
        a urmat cursurile de la „College Cleveland”, la renumitul   Aici  lucrează  câţiva  ani,  dar  dezamăgit  de
        institut american „St. Ignaţiu”, unde şi-a lărgit conoştinţele  atmosfera existentă în ţară, într-o bună zi s-a sfătuit cu
        în  domeniul  literaturii  universale.  Căsătorindu-se  în  soţia sa hotărând să se întorcă în America, unde părinţii
        Cleveland,  s-a  statornicit  cu  familia  sa  în  acest  mare  ei  îi  aşteptau  în  casa  parohială  din  Cleveland  cu  toată
        oraş  american,  cu  multiple  posibilităţi  de  afirmare  şi  de  dragostea,  ca  pe  nişte  copii  dezolaţi,  care  îşi  făcuseră
        manifestare.  Banii  ce  îi  câştiga  din  chimie,  îi  cheltuia  idealuri frumoase despre lumea visată de ei, dar năpădită
        pentru cultura şi literatura română. Soţia sa, Eugenia, era  de  oameni  care-şi  călcau  fără  scrupul  jurămintele
        unica  fiică  a  parohului  Pavel  Crăciun.  Ea  avea  acelaşi  proclamate la Unirea de la Alba-Iulia.



        Pag. 58
   55   56   57   58   59   60   61   62   63   64   65