Page 59 - Morisena16_19

Revistă de cultură istorică

Muzeograf Ion Traia Ioan Jivi s-a născut în comuna Chişoda în ziua de 15

(Timișoara) septembrie 1891 stil vechi (27 septembrie stil nou) şi a fost
botezat în ziua de 22 septembrie 1891 stil vechi, după cum
Ioan Jivi Bănățeanu rezultă din registrul parohial (4 octombrie 1891 stil nou) de
către preotul Emilian Micu, având naş pe Aureliu Moise .
1
și propaganda proromânească Ioan Jivi a fost cel mai mic şi ultimul copil la părinţi, mai
avea încă şapte fraţi sau surori născuţi înaintea lui, din
în S.U.A. aceiaşi părinţi Nicolae şi Maria Jivi, cununaţi la începutul
anului 1875. Tatăl său era Nicolae Jivi, un vrednic ţăran,

În lucrarea Istoria războiului pentru întregirea cu mulţi copii şi fără avere. Mama sa era Maria născută
României (1916-1919), Constantin Kiriţescu afirmă că Brânda din satul vecin, Sânmihaiul Român, dintr-o familie
războaiele nu se câştigă numai prin biruinţa armelor, ci şi prin de vrednici plugari.
lupta diplomatică şi prin opera de propagandă desfăşurată După ce a terminat şcoala elementară din Chişoda,
în rândul opiniei publice din afara ţării, iar această luptă Ioan Jivi a vrut să meargă înainte pe drumul învăţăturii, dar
nu este cu nimic mai prejos celei care s-a dat pe fronturile părinţii săi nu aveau posibilitate materială să-l dea la şcoli
militare. „Îndeosebi statele mici care au revendicări de mai departe, la oraş. Până la urmă părinţii săi s-au gândit
susţinut trebuie să reuşească să se facă simpatice opiniei să-l dea ca ucenic într-o meserie rentabilă la Timişoara
publice pentru a căpăta sprijinul acesteia”, concluzionează şi, astfel, l-au dat ca ucenic la un lăcătuş din Timişoara,
istoricul amintit. Intrarea României în război în anul 1916, ca să înveţe meseria de lăcătuşerie şi de mecanică. După
de partea Puterilor Aliate, şi succesele militare s-au stins multă stăruinţă şi îndelungate chibzuiri, precum şi sprijinit
repede, în iarna anului 1916-1917 ofensiva Puterilor în dorinţa sa de fruntaşii comunei, a reuşit să-şi convingă
Centrale a obligat armata, guvernul şi regalitatea română să părinţii săi ca să-l dea la noul liceu maghiar de stat din
se retragă din Bucureşti în Moldova, starea forţelor armate Timişoara şi astfel ajunge Ioan Jivi să facă primele clase
şi a populaţiei civile fiind precară. Previziunile asupra de liceu, unde a învăţat şi limba maghiară, iar germana, pe
viitorului statului român erau sumbre. În acest context, care şi-o însuşise ca ucenic de lăcătuş, să şi-o perfecţioneze.
singura şansă pentru supravieţuirea României părea să fie În mai 1911 l-a însoţit tatăl său pe Ioan Jivi la centrul
popularizarea în străinătate a situaţiei dificile a acesteia de recrutare din Timişoara, unde avea să se prezinte pentru
şi a dorinţei care a motivat-o să intre în război, respectiv încorporare. S-a dus împreună cu un alt coleg român de
unirea tuturor românilor într-un singur stat naţional. Era vârsta şi de seama sa care urma să fie înrolat în armata
mare nevoie de câştigarea sprijinului oamenilor politici austro-ungară. S-au înfăţişat cu geamantanele pline de
şi a opiniei publice din statele aliate. În acest context, merinde şi de haine, cum ora obiceiul pe atunci la orice
în cursul anului 1917, guvernul refugiat la Iaşi a decis recrutare. Tatăl său Nicolae Jivi îl aştepta la poartă până
ca, pe lângă activitatea diplomatică desfăşurată de către ce tinerii se duceau la biroul de mobilizare ca să-şi
legaţiile României, să iniţieze şi o intensă propagandă primească actele cu care să se prezinte la regimentele unde
proromânească în capitalele ţărilor aliate şi în S.U.A., cu fuseseră repartizaţi. Ioan Jivi şi prietenul său se înţeleseră
ajutorul celor mai reprezentative personalităţi ale vieţii dinainte cum să scape de armată, cum să evadeze şi cum
culturale, universitare şi politice româneşti. să plece împreună în America, interesându-se în prealabil
În această activitate susținută de propagandă în de posibilităţile de călătorie, pe tren şi pe vapor şi ruta
favoarea intereselor românești în cadrul emigranților români pe unde urmau să se îndrepte pentru a reuşi să traverseze
din S.U.A. se înscrie și publicistul Ioan Jivi Bănățeanu, oceanul. Bani aveau economisiţi mai demult, de când
personalitate pe nedrept prea puțin cunoscută În România. premeditaseră această escapadă aventuroasă.
Ioan Jivi Bănăţeanu şi-a îndeplinit pe deplin datoria Tinerii au luat-o prin uşa de ieşire din dos şi nu i-a
de român. A luptat prin presă, conferinţe şi propagandă mai văzut nimeni când şi pe unde au plecat. Tatăl lui Ioan Jivi
prin toate mijloacele publice, îndesebi prin organizarea zadarnic a aşteptat toată ziua în faţa porţii principale, unde se
românilor emigranţi în America, mobilizând în acelaşi timp despărţise de fiul său, căci acesta nu-şi mai făcu apariţia. S-a
şi opinia publică a milioanelor de oameni din Statele Unite întors acasă la Chişoda deznădăjduit, căci nu ştia nimic de
în favoarea intereselor poporului român. A susţinut cu fiul său, nici nu aflase vreo veste despre el sau de la el. Numai
argumente evidente cauza dreptăţii neamului nostru pentru după câteva săptămâni a primit din America o scrisoare de la
libertate naţională şi socială. A pus un deosebit accent Ioan Jivi, prin care îi comunicase toată povestea aventurii sale
pe realizarea idealului secular de întregire a României, îndrăzneţe şi că se află bine şi sănătos.
arătând temeinicia soluţiei juste de a se constitui un stat 1 Registrul protocol-naşteri al Parohiei Ortodoxe
unitar al tuturor românilor pe pământul lor strămoşesc. Române, poziţia nr. 58 din anul 1891 din comuna Chişoda.

Pag. 57