Page 61 - Morisena16_19

Revistă de cultură istorică

Reîntorcându-se în America, Ioan Jivi Bănăţeanu a Emil Samuilă şi Ioan Jivi Bănăţeanu, care organizaseră
scos la Cleveland, în anii 1924 şi 1925, o revistă umoristică acest „Serviciu al Gazetelor” pe cont propriu, credeau
cu titlul „Vagabondaj”, un fel de autocritică intimă în ton că vor putea să realizeze venituri apreciabile din această
de zeflemea. În anul 1925 şi-a reluat funcţia de director al afacere. Dar, s-au înşelat., nu-şi cunoşteau clienţii. În
ziarului „America”, marele cotidian român din Cleveland, scurtă vreme agenţia aceasta a falimentat, nu putea rezista
unde îşi stabilise domiciliul în casa părinţilor soţiei sale, cu atâtea cheltuieli şi cu neînsemnate încasări.
Eugenia. A stat în fruntea acestui ziar vreo trei ani de Pentru a-şi câştiga existenţa, Ioan Jivi Bănăţeanu
zile. Concomitent a activat şi ca preşedinte al „Asociaţiei a plecat să lucreze la fabrica din Zărneşti şi, sporadic,
româno-americane pentru propaganda românească în colabora la revista „Luceafărul” din Timişoara.
America”, pe care a fondat-o el în anul 1925 şi a condus-o Mai târziu, Ioan Jivi Bănăţeanu a reuşit să-
mulţi ani cu rezultate optime, având sprijinul amicilor săi şi găsească un loc de muncă în redacţia cotidianului
din coloniile române ale statului Ohio şi celor învecinate. A „Dacia”. A scris la ziar ca profesionist, dar fără semnătură,
solicitat și a primit fonduri pentru promovarea intereselor ocupându-se în special de problemele administrative şi
naţional-culturale ale acestei asociaţii din multe părţi, de colportaj. Avuse misiunea să asigure o bună şi largă
bazându-se în mod special pe subvenţiile periodice pe difuzare a „Daciei” prin cunoştinţele sale locale sau
care i le acorda ministerul de finanţe al României prin regionale, îndeosebi prin priceperea şi experienţa sa.
generozitatea lui Vintilă Brătianu în anii 1927 şi 1928. Directorul Constantin Miu-Lerca a găsit în el un iscusit
În anul 1931 a trecut în statul Michigan, stabilindu- organizator şi o ponderată minte de redactor mai ales în
se în marele oraş industrial Detroit, unde trăia o foarte anii grei de război. La „Făclia” din Timişoara, după aceea
numeroasă colonie de români, care se cifra la vreo 40 de la gazeta germană „Tireiheit”, tot din localitate şi de nuanţă
mii de locuitori de limbă şi de origine română. La Detroit politică social-democrată.
a redactat în anii 1931 şi 1932 ziarul „Tribuna Română”. Pleacă din Timişoara în anul 1948 şi se duce
În anul 1932 a înfiinţat în Detroit, împreună cu Gheorghe la Bucureşti unde s-a stabilit cu locuinţa în Splaiul
Zamfir, originar din Braşov, şi cu preotul Ştefan Oprean Independeţei nr. 50 etaj I, la a doua sa soţie Cristina,
marele cotidian „Viaţa Nouă”. cu care se recăsătorise şi care era şi ea văduvă. Aici se
În anul 1934, după ce îi moare soţia, Ioan Jivi revine pensioneză, moare în septembrie 1963 şi este înmormântat
în România, aici fiind chimist cu diplomă universitară din la cimitirul Belu .
2
Statele Unite şi cu practică făcută tot acolo, a reuşit să se Începând cu nr. 68 din iulie 1921, a publicat
angajeze la fabrica de sticlă din Tomeşti ( jud. Timiș), unde ziarul „Nădejdea” o suită de articole scrise de Ioan Jivi
a lucrat din anul 1934 toamna până în anul următor. Firea lui Bănăţeanu despre „Propaganda noastră în America”. În
neastâmpărată l-a ademenit într-o nouă aventură ziaristică. acelaşi număr de ziar apare şi informaţia: „Cu numărul
Era prea îndrăgostit de munca din domeniul gazetăriei. de azi începem publicarea unei serii de articole foarte
Având odată treabă în Bucureşti, s-a întâlnit în capitală cu interesante datorită colaboratorului nostru Ioan Jivi
mai mulţi colegi de presă, unde din vorbă în vorbă le-a Bănăţeanu, fostul secretar al Ligii naţionale române în
destăinuit cât de practic şi dezvoltat era în America spiritul America şi autorul numeroaselor broşuri şi articole de
comercial şi inventiv al ziariştilor, pentru care orice ştire propagandă, care au contribuit mult să se atragă asupra
sau informaţie constituia o marfă de vânzare, iar oamenii noastră atenţia străinătăţii şi în special a Americii”.
erau dornici să cumpere astfel de ştiri, mai ales cele ce
priveau propria lor activitate. Prin aceste sugestii s-a Propaganda noastră în America de I. Jivi Bănățeanu
născut atunci ideea înfiinţării în Bucureşti a „unei agenţii „Într-un articol recent am amintit că în America
în acest sens”. S-a găsit un tânăr ziarist mai îndrăzneţ şi există o organizaţie politică a românilor de acolo, numită
întreprinzător, care s-a lăsat sedus de această idee şi, cu „Liga Naţională; președintele acestei organizaţii a fost
ajutorul lui Ioan Jivi Bănăţeanu, au organizat împreună chemat la Paris de şeful delegației române dela Conferinţa
serviciul presei proiectat după modelul american. Tânărul de pace. Acest gest frumos al d-lui Brătianu, recunoaşterea
ziarist bucureştean era Emil Samoilă. Jivi Bănăţeanu unei munci cinstite a românilor din America, a contribuit
a părăsit angajamentul de muncă ce-l avea la fabrica de foarte mult la strângerea rândurilor slăbite printr-o
sticlă din Tomeşti şi era bucuros că se putea întoarce în contra-propagandă dusă de multe elemente puse în slujba
branşa sa preferată, de ziarist. Şi aşa s-a născut prima şi consulatelor ungureşti, care, acum au devenit aderenţi ai
ultima agenţie de informaţii apărute în periodice, care a principiilor bolșeviste.
încercat zadarnic să vieţuiască la noi, unde lumea nu era
aclimatizată cu astfel de obiceiuri şi metode americane. 2 Aurel Cosma Jr. Ioan Jivi Bănăţeanu, scriitor, Fond
Astfel a luat fiinţă „Serviciul Gazetelor” din Bucureşti. „Aurel Cosma jr.” dosar nr 44, Arhivele naţionale, filiala Timiş.

Pag. 59