Page 66 - Morisena16_19
        P. 66
     MORISENA, anul IV, nr. 4 (16)/2019
        Banat” (Timișoara: Marineasa, 1998, p. 101-108), volum     Și-a continuat studiile la Academia de Teologie, mai
        care are pe coperta I chipul Mariei Magheți, mama preotului  întâi la Caransebeș, apoi la Sibiu unde își va lua și licența.
        Lazăr, așa cum apărea în fișa personală a acesteia alcătuită  De  asemenea,  pr.  Lazăr  Magheți  a  îndeplinit  funcția
        de Securitate. Pentru că, da, prigoanei comunismului i-au  de  bibliotecar  1  în  cadrul  Societății  de  Lectură  „Ioan
        căzut victime nu doar bărbații, ci și femei și copii, iar Maria  Popasu” din Caransebeș, potrivit numirii în urma ședinței
        Magheți a fost una dintre femeile care i-a ajutat pe cei din  de  constituire  a  Comitetului  Societății  de  Lectură  „Ioan
        Rezistența anticomunistă. Și ea va fi privată de libertate, va  Popasu” din ziua de 22 oct. 1947. 5
        fi târâtă prin penitenciare în perioada 1953-1957.           În  1949  este  hirotonisit,  fiind  numit  preot  la
                                                   2
                                                              Zorlencior; în anul următor este mutat, ca al doilea preot,
                                                              în  comuna    Glimboca,  iar  în  1953  este  obligat  să  se
                                                              transfere în localitatea Văliug.
                                                                    Este  perioada  când  mama  sa,  Maria  Magheți,
                                                              va  fi  arestată  și  condamnată  la  șase  ani  de  închisoare
                                                              corecțională, condamnare însoțită și de confiscarea averii.
                                                                    Tot  în  această  perioadă,  părintelui  Lazăr  i  se
                                                              propune  colaborarea  cu  Securitatea,  ca  informator,
                                                              propunere obișnuită la acea vreme, dar pe care preotul
                                                              Lazăr  Magheți  nu  o  acceptă.  Menținându-se  ferm  pe
                                                              poziție, în 1959 este transferat fără cerere la Timișoara,
                                                              dar nu la vreo biserică, ci în subsolurile Securității.   Este
                                                                                                           6
                                                              condamnat la 15 ani de închisoare corecțională, trecând
                                                              prin închisori precum Popa Șapcă din Timișoara, Gherla
                                                              și Aiud. În 1960 este trimis la Balta Brăilei și, de aici,
                                                              la Strâmba, Salcia, Stoenești și Luciu-Giurgeni. Eliberat
                                                              în 1964 de la Luciu-Giurgeni, i se atrage atenția să nu
                                                              vorbească. La întoarcere va fi acceptat ca preot în satul
                                                              Dezești  până  în  1970.  De  aici  este  mutat  în  comuna
                                                              Cuptoarele, iar, după doi ani, în 1972 este numit paroh
                                                              în comuna Zorlențu Mare. „Cred că am bătut recordul
                                                              transferărilor prin atâtea parohii. Am primit cu frică să
                                                              revin în satul meu și de ce mi-a fost frică n-am scăpat.
                                                              În intervalul celor doi ani ce s-au scurs (1972-1974) am
                                                              fost chemat de multe ori la Reșița, la instituția al cărei
                                                              nume  se  rostea  cu  groază.  Ultima  întâlnire  a  avut  loc
                                                              în  săptămâna  Patimilor  din  1974.  Mi  s-au  pus  înainte
                                                              câteva vorbe pe care le-aș fi spus și care ar fi putut fi
                                                              încadrate  într-un  articol  de  cod  penal.  În  consecință,
                                                              m-au anunțat că pot scăpa de arestare doar dacă primesc
              Lazăr Magheți s-a născut în 23 noiembrie 1924 la  să le fac  anumite servicii. Le-am răspuns că eu, ca preot,
        Zorlențu Mare, Caraș-Severin, și s-a stins în 28 noiembrie  nu pot face un asemenea lucru. Fără menajamente, m-au
        2001, fiind înmormântat la Glimboca.                  informat că nu le rămâne decât să mă aresteze, dar că mi
              A urmat școala primară în comuna natală, apoi liceul  se lasă timp de gândire.” 7
        la  Caransebeș.  „Era  în  ultima  clasă  a  liceului  când  l-a   Trecut prin astfel de teroare de-a lungul timpului,
        cunoscut pe profesorul Afilon Verca.  Datorită acestuia se  organismul preotului Lazăr Magheți a cedat și, evident, s-a
                                         3
        va apropia de Ion Chirilă, de Nicu Blănescu și-l va cunoaște  îmbolnăvit. În acest timp, i s-a cerut, din nou, să predea
        chiar și pe Spiru Blănaru, anticomuniști convinși.” 4  parohia. Din 1975  și până în 1978 va fi preot la Iablanița,
                                                              apoi va fi transferat la Borlova. În 1986 se pensionează, dar
              2  Despre celulele comuniste vorbește și Aspazia Oțel-
        Petrescu în volumul Lacrima prigoanei. Din lupta legionarelor  din Banat. Timișoara: Marineasa, 1998. Vol. I.
        românce. Editura Gordian, 1994.                            5  Foaia Diecezană anul LXII, Caransebeș, 7 decemvrie
              3   Verca,  Filon.  Parașutați  în  România  vândută.  1947, nr. 46-47, p. 6.
        Timișoara: Gordian, 1993.                                  6  Ileana Silveanu, op. cit.
              4  Silveanu, Ileana. Destine ale  Rezistenței anticomuniste   7  Ileana Silveanu, op. cit.
        Pag. 64





