Page 66 - Morisena16_19

MORISENA, anul IV, nr. 4 (16)/2019

Banat” (Timișoara: Marineasa, 1998, p. 101-108), volum Și-a continuat studiile la Academia de Teologie, mai
care are pe coperta I chipul Mariei Magheți, mama preotului întâi la Caransebeș, apoi la Sibiu unde își va lua și licența.
Lazăr, așa cum apărea în fișa personală a acesteia alcătuită De asemenea, pr. Lazăr Magheți a îndeplinit funcția
de Securitate. Pentru că, da, prigoanei comunismului i-au de bibliotecar 1 în cadrul Societății de Lectură „Ioan
căzut victime nu doar bărbații, ci și femei și copii, iar Maria Popasu” din Caransebeș, potrivit numirii în urma ședinței
Magheți a fost una dintre femeile care i-a ajutat pe cei din de constituire a Comitetului Societății de Lectură „Ioan
Rezistența anticomunistă. Și ea va fi privată de libertate, va Popasu” din ziua de 22 oct. 1947. 5
fi târâtă prin penitenciare în perioada 1953-1957. În 1949 este hirotonisit, fiind numit preot la
2
Zorlencior; în anul următor este mutat, ca al doilea preot,
în comuna Glimboca, iar în 1953 este obligat să se
transfere în localitatea Văliug.
Este perioada când mama sa, Maria Magheți,
va fi arestată și condamnată la șase ani de închisoare
corecțională, condamnare însoțită și de confiscarea averii.
Tot în această perioadă, părintelui Lazăr i se
propune colaborarea cu Securitatea, ca informator,
propunere obișnuită la acea vreme, dar pe care preotul
Lazăr Magheți nu o acceptă. Menținându-se ferm pe
poziție, în 1959 este transferat fără cerere la Timișoara,
dar nu la vreo biserică, ci în subsolurile Securității. Este
6
condamnat la 15 ani de închisoare corecțională, trecând
prin închisori precum Popa Șapcă din Timișoara, Gherla
și Aiud. În 1960 este trimis la Balta Brăilei și, de aici,
la Strâmba, Salcia, Stoenești și Luciu-Giurgeni. Eliberat
în 1964 de la Luciu-Giurgeni, i se atrage atenția să nu
vorbească. La întoarcere va fi acceptat ca preot în satul
Dezești până în 1970. De aici este mutat în comuna
Cuptoarele, iar, după doi ani, în 1972 este numit paroh
în comuna Zorlențu Mare. „Cred că am bătut recordul
transferărilor prin atâtea parohii. Am primit cu frică să
revin în satul meu și de ce mi-a fost frică n-am scăpat.
În intervalul celor doi ani ce s-au scurs (1972-1974) am
fost chemat de multe ori la Reșița, la instituția al cărei
nume se rostea cu groază. Ultima întâlnire a avut loc
în săptămâna Patimilor din 1974. Mi s-au pus înainte
câteva vorbe pe care le-aș fi spus și care ar fi putut fi
încadrate într-un articol de cod penal. În consecință,
m-au anunțat că pot scăpa de arestare doar dacă primesc
Lazăr Magheți s-a născut în 23 noiembrie 1924 la să le fac anumite servicii. Le-am răspuns că eu, ca preot,
Zorlențu Mare, Caraș-Severin, și s-a stins în 28 noiembrie nu pot face un asemenea lucru. Fără menajamente, m-au
2001, fiind înmormântat la Glimboca. informat că nu le rămâne decât să mă aresteze, dar că mi
A urmat școala primară în comuna natală, apoi liceul se lasă timp de gândire.” 7
la Caransebeș. „Era în ultima clasă a liceului când l-a Trecut prin astfel de teroare de-a lungul timpului,
cunoscut pe profesorul Afilon Verca. Datorită acestuia se organismul preotului Lazăr Magheți a cedat și, evident, s-a
3
va apropia de Ion Chirilă, de Nicu Blănescu și-l va cunoaște îmbolnăvit. În acest timp, i s-a cerut, din nou, să predea
chiar și pe Spiru Blănaru, anticomuniști convinși.” 4 parohia. Din 1975 și până în 1978 va fi preot la Iablanița,
apoi va fi transferat la Borlova. În 1986 se pensionează, dar
2 Despre celulele comuniste vorbește și Aspazia Oțel-
Petrescu în volumul Lacrima prigoanei. Din lupta legionarelor din Banat. Timișoara: Marineasa, 1998. Vol. I.
românce. Editura Gordian, 1994. 5 Foaia Diecezană anul LXII, Caransebeș, 7 decemvrie
3 Verca, Filon. Parașutați în România vândută. 1947, nr. 46-47, p. 6.
Timișoara: Gordian, 1993. 6 Ileana Silveanu, op. cit.
4 Silveanu, Ileana. Destine ale Rezistenței anticomuniste 7 Ileana Silveanu, op. cit.

Pag. 64