Page 67 - Morisena16_19
P. 67

Revistă de cultură istorică



        evenimentele din 1989 îl revigorează și, deși pensionar, va   Preotul  Lazăr  Magheț  este  semnalat  între  martirii
        fi reîncadrat ca preot.                               și  mărturisitorii  Bisericii  Române  de  către  scriitorul
              Pasionat de scris ori, poate, ca un refugiu, scrisul  Cicerone Ionițoiu, deținut politic în închisorile comuniste
        fiind cel care l-a ajutat să depășească greutățile la care a  din România, cel care în 1979, la intervenția președintelui
        fost  supus,  părintele  Lazăr  Magheți  a  publicat  articole,  Franței de la acea vreme, va fi lăsat să plece din România și
        povestiri și poezii de factură religioasă în reviste bisericești  să se stabilească în Franța. După 1989 a început alcătuirea
        din  Timișoara  și  Caransebeș:  „Mitropolia  Banatului”,
        „Foaia diecezană”, „Învierea” și „Altarul Banatului” , iar
                                                       8
        în 1999 îi iese de sub tipar la Caransebeș, volumul Căile
        tainice, un roman de evocare a Caransebeșului de altădată,
        cu locuri și oameni ce aparțin acestui spațiu și cu pregnante
        influențe religioase. 9
              Om  cald,  deosebit  de  inteligent  și  binevoitor,
        părintele Lazăr Magheți avea tangență cu oameni aleși.
              Din interviurile acordate de părintele Teofil Părăian
        putem desluși că preotul Lazăr Magheți nu doar l-a cunoscut
        pe acest teolog – duhovnic ales, ci au avut și o relație de
        prietenie extraordinară. Într-un articol, cineva povestește
        cum l-a cunoscut pe părintele Teofil în anul 1993, când a
        fost invitat pentru trei zile de un vechi prieten, părintele
        Lazăr Magheți, în comuna Glimboca.
                                         10
              Într-unul  dintre  interviurile  intitulate  „Lumina
        din  suflet”,  întrebat  cum  ar  trebui  să  fie  un  călugăr,
        părintele  Teofil  răspunde:  „Mai  întâi  de  toate,  un
        călugăr  trebuie  să  fie  călugăr. Adică,  înainte  de  a  fi
        călugăr, el este om, pe fondul uman se face călugărul,
        de  aceea  cred  că  sunt  atâtea  feluri  de  călugări  câte
        feluri  de  oameni  se  fac  călugări. Adică  nu  poţi  nega
        antecedentele vieţii tale de om, nu poţi să fii creştin;
        întâi de toate eşti om, după aceea eşti creştin şi după
        aceea  călugăr. Trebuie  să  ai  convingeri  religioase şi,
        dacă ai convingeri religioase, ştii ce ai de făcut. Eu,
        când  m-am  făcut  călugăr,  am  primit  o  scrisoare  de
        la un prieten – Dumnezeu să-l odihnească! –, era pe
        atunci preot, am fost colegi la Teologie, un băiat foarte
        cumsecade  şi  care  m-a  ajutat  mult,  părintele  Lazăr
        Magheț. Mi-a scris aşa: „Îţi doresc să nu ajungi nici  unei  enciclopedii  cu  numele  celor  care  au  murit  sau  au
        prea mult, nici prea curând un călugăr tip“. Adică să nu  trecut prin închisorile comuniste. 12
        mă tipizez, să nu mă gândesc că, uite, călugărul trebuie   Cum  părintele  Lazăr  Magheți,  cu  amară  ironie
        să facă aşa şi, dacă nu face aşa, nu e călugăr. Călugăr  mărturisea că „a bătut recordul transferărilor prin parohii”,
        trebuie să fii pe baza convingerilor religioase.” 11  bineînțeles  că  îl  găsim  ca  preot  în  toate  monografiile
                                                              Eparhiei  Caransebeșului.  Nu  putem  să  nu  amintim
              8  Dobrei, Florin. Revista teologică „Altarul (Mitropolia)  volumul  Parohiile  Eparhiei  Caransebeșului  realizat  de
        Banatului”  (1944-1974;  1951-2011)  –  repere  monografice.   P.S. Lucian, Episcopul Caransebeșului, și Petru Bona și
        Editura  Academia  Română.  Centrul  de  Studii  Transilvane.   apărut la Editura Episcopiei Caransebeșului în anul 2012,
        Timișoara: editura Învierea a Mitropoliei Banatului, 2013.  un volum frumos, meticulos elaborat, menit „să întregească
              9  Maria Frențiu. Caransebeșul începutului de secol XX
        în literatură: Lazăr Magheți, Căile tainice în: Nedeia, anul III,   o viziune despre viața bisericească din Banatul Montan”,
        nr. 1(5)/iunie 2015, p. 51-64.                             12  https://archive.org/stream/CiceroneIonitoiu-marti
              10  https://www.crestinortodox.ro/religie/in-scoala-  riSiMarturisitoriAiBisericiiOrtodoxeDinRomania/ciceroneI
        parintelui-teofil-paraianu-118977.html                onitoiuMartiriSiMarturisitoriAiBisericiiOrtodoxeDinRoma
              11  https://doxologia.ro/viata-bisericii/interviu/parintele-  nia1948-1989_djvu.txt
        teofil-paraian-lumina-din-suflet-3


                                                                                                         Pag. 65
   62   63   64   65   66   67   68   69   70   71   72