Page 70 - Morisena16_19

MORISENA, anul IV, nr. 4 (16)/2019

în „cetatea latinilor” de lângă „satul Oraviţa”. Între 1936- pe „Dealul Chilii” şi la Vrăniuţ în punctul „Iagodărie”.
18
5

1939, un pasionat speolog clujean, Ernö Balogh, cerceta Aşadar, pe Dealul Albului, la Oboroace dar şi pe Valea
peşterile de pe Valea Căraşului, Popovăţ (Megiureca sau Budoviţa, în zona Haltei C. F. R., în hotarul satului
Popovaci), în raza satului Iabalcea, în Dealul Naveşu Mare, aparţinător azi de Grădinari, Greoni, au fost dezvelite
pe versantul drept al Căraşului, descoperită în 1890, cu o urmele unei aşezări din Hallstatt, încadrabilă Culturii
lungime de 1121 m şi Cerbului (Szárvásbarlang), aceasta Basarabi şi ceramică. În fine, pentru Latène, amintitul
19
în raza satului Iabalcea, săpată drept în Dealul Naveşu Repertoriu semnalează urme la Oraviţa (poziţia 16)
Mare, pe versantul drept al râului Căraş, cu o lungime de şi Vărădia (poziţia 26) iar Bibliografia mai adaugă
233 m. Aici s-au descoperit unelte ale omului paleolitic din Giurgiova (poziţia 23). 20
oase de urs de peşteră. 6 Recapitulând, încă din preistorie Banatul cărăşan şi
În paleolitic zona e locuită, aşadar, de purtătorii ţinutul denominat de Cacova-Grădinari şi Greoni au fost
culturii Starcevo-Criş dar şi de elemente de populaţie un spaţiu de circulaţie intensă a elementelor de civilizaţie
7
ale culturii bandliniare din Europa Centrală. Pentru materială şi umană, foarte multe argumente datorându-se
8
neolitic mărturii avem la Milcoveni, într-o vreme descoperirilor arheologice, mai vechi ori mai noi, făcute
când piemontul orăviţean era marcat de prezenţa în Oraviţa şi în aceste localităţi de pe Valea Căraşului.
21
comunităţilor culturilor Tiszápolgár şi Bodrogkeresztür
dar şi fazele II b şi IV ale culturii Sălcuţa. Note:
Tranziţia spre epoca bronzului, prin eneoliticul în
care habitatul orăviţean, căruia-i putem integra şi istoria 1. Vezi C. SUCIU, Dicţionar istoric al localităţilor
Cacovei şi a Greoniului, era marcat cel puţin printr-o din Transilvania, I, Bucureşti, 1967, p. 270.
aşezare importantă, e specifică altui grup cultural, cultura 2. Citat la P. OALLDE, Coru in Grădinari, Reşiţa,
Vinča (Vinča-Turdaş) cu descoperiri în zona noastră 1973, p. 10.
9
la Vârşeţ şi în alte localităţi cuprinse în Repertoriul 3. FR. PESTY, Krassó vármegye története, II, 1,
10
principalelor localităţi cu descoperiri arheologice de Budapest, 1884-1885, p. 191-192.
pe teritoriul Banatului, unde întâlnim menţiuni despre 4. C. TORMA, Repertorium Daciai regiség és
aşezările de la Măidan (poziţia 19) Ilidia (60), Milcoveni filiratani irodalmodhaz, Kolozsvár, 1879, p. 13-31.
11
(73), Oraviţa (89), Răcăşdia (104), Vrăniuţ. Tabelul 5. Vezi studiul lui C. BOLLIAC, în „Trompeta
bibliografic mai adaugă şi Socolari (poziţia 117). Carpaţilor”, nr. 1010, 1872, amintind de săpăturile lui
12
Interferenţele culturale sunt mai numeroase Torma la Oraviţa.
acum, întâlnindu-se în aceste părţi de Banat elemente 6. E. BALOGH, Réstes de l’homme dans
ale culturilor Baden-Pecel, Kostolac, Vučedol, deux grottes de la contrée montagneuse de Bánság,
Coţofeni, Periam-Pecica, Wittenberg, Vatina. Această în „Kőzlemenyék az Erdélyi Múzeum Erém és
din urmă cultură e reprezentată de descoperirile de Régiségtárából”, I, 1942, p. 13-14; N. HILLINGER, G.
la Tirol dar şi de cele 122 de localităţi prezente pe DUMITRESCU, Retrospectivă. Simpozionul „Noi aspecte
13
lista specialiştilor, menţionându-se aşezări fortificate privind ocrotirea mediului ambiant în judeţul Caraş-
identificate la Greoni, Broşteni, Oraviţa, Măidan, Iam Severin”, ediţia 1976, pliant, p. 3-18.
şi Giurgiova (peste 200 piese de bronz şi fier, podoabe, 7. FL. MOGOŞANU, Date cu privire la
obiecte de uz personal, arme). 14 paleoliticul din judeţul Caraş-Severin, în „Banatica”,
Încă de la finele veacului XIX, o lucrare menţiona II, 1973, p. 13-23; Idem, Rezultatele ultimelor săpături
„vase şi mai multe table mari de aramă” descoperite lângă arheologice privind paleoliticul din Munţii Banatului, în
Oraviţa, iar săpăturile din campania anilor 1872 şi 1877, „Revista Muzeelor”, I, 1964, p. 90; C. S. NICOLAESCU-
15
efectuate la Oraviţa de echipa aceluiaşi Carol Torma, pe PLOPŞOR, La paléolitique en Roumanie, în Dacia, V-VI,
Dealul Prisaca şi în Dumbrava, identificau un depozit de 1935-1936, p. 41-104; D. BERCIU, Repertoriu arheologic
bronzuri şi un atelier metalurgic la care cercetările din de staţiuni şi descoperiri preistorice în România.
anii ’80 ai secolului XX ale Muzeului Judeţean Reşiţa şi Paleoliticul şi mezoliticul, Bucureşti, 1941, p. 2-16; Idem,
Muzeului de Istorie Naţională din Cluj-Napoca alăturau Zorile istoriei în Carpaţi şi la Dunăre, Bucureşti, 1960, p.
descoperirile de la Ticvaniul Mare, Potoc, Vărădia, Greoni 79-82; F. BORDES, La Paléolitique dans le monde, Paris,
(la punctul „Obroace”). 16 1968, p. 16-39; F. BORDES, D. de SONNEVILLE, L’âge
Pentru prima epocă a fierului avem semnalate de la pierre, Paris, 1965, p. 75-78.
ateliere metalurgice la Ciclova Montană şi Oraviţa, 8. G. CHILDE, The Danubian in Prehistory, Oxford,
alături de aşezarea de la Broşteni (în punctul „Micleni”) 1929, p. 26-27; J. HAMPEL, Altherthümer des frühen
17
cu interesante fragmente ceramice, precum şi alte urme Mittelalters in Ungarn, 2, Braunschweig, 1905, p. 17.
hallstattiene pe râul Vicinic, la Ilidia în punctul „Funii”, 9. GH. LAZAROVICI, Neoliticul Banatului, Cluj-
la Greoni pe „Dealul Albului” şi „Obroace”, la Vărădia Napoca, 1979, p. 35-49; Idem, Tipologia şi cronologia

Pag. 68