Page 69 - Morisena16_19

Revistă de cultură istorică

Dr. Ionel Bota În Valea Căraşului, continuă Virgil Birou, „plaiul şi florile

(Oravița) nasc cele mai duioase cântece şi hore.” 10
Note:
Cacova sau Grădinari de Caraş. 1. I. VULCAN, O săptămână în Banat, în „Familia”,

Însemnări monografice despre un Oradea, XXI, nr. 42, 20 octombrie/1 noiembrie 1885, p. 500.
2. În general, când vorbim de geografia habitatului
habitat rural din Banatul Montan. spunem Valea Căraşului iar istoricii, mai nou, denominează
o Ţara Caraşului. Ambele toponime sunt, însă, corecte.
Din preistorie până în veacul 3. Desigur, Răchitova.
4. Greovăţ şi Petrovăţ, adică Greoni, astăzi.
al XV-lea (I) 5. Cf. „Gazeta Poporului”, V, nr. 23, 1889, p. 3
6. Vezi la N. M. POPESCU, Prin Banatul Timişoarei,
Oameni, peisaj şi melancolie în Valea Căraşului p. 40; citat şi la P. OALLDE, Corul, p. 11
7. V. BIROU, Oameni şi locuri din Căraş, cu 48
Situată între şaua Munţilor Aninei şi domolirile fotografii originale făcute de autor, Timişoara, Editura
de relief până la melancoliile orizontului de dincolo de Astrei Bănăţene, 1940, 208 p.
fruntarii, unde continuă habitatul românesc în multe aşezări 8. Ibidem, p. 5
umane, localitatea Grădinari se află astăzi la încrucişarea 9. Ibidem, p. 6
unor importante trasee bănăţene, pe drumul care vine 10. Ibidem, p. 7
sau aduce zgomotul civilizaţiei dinspre Oraviţa, Vârşeţ, Despre vechimea unui habitat rural cărăşan
Timişoara ori Reşiţa. Dar chiar şi odinioară, satul reşedinţă
de comună beneficia de o situare geografică favorabilă,
într-un colţ de basm al ţinutului cărăşan. În a doua parte Situarea într-un peisaj idilic-pastoral, precum o
a veacului al XIX-lea, pana înzestratului scriitor, editor şi favoare a naturii, şi-a avut efectele ei. Coriolan Suciu,
1
om de cultură Iosif Vulcan, acela care a prilejuit debutul amintind satul Cacova pentru intervalul 1723-1725
marelui nostru Eminescu în revista sa, „Familia”, nota insista, între altele, pe latura economică în ce priveşte
entuziast în legătură cu peisajul Ţării Caraşului pe care-l evoluţiile aşezării. Venerabilul preot Ilie Hergan împingea
1
deschidea privirii şi sufletului nostru tocmai ambientul vechimea aceasta cu zece ani înainte, citând anul 1713,
pitorescului din vechiul târg Cacova şi împrejurimi: când pe un octoih utilizat în biserica satului, imprimat
„Situată pe coasta unui deal, vârful acestuia ne ofere în 1706 la Râmnic, avem următoarea însemnare despre
vederea cea mai pitorească. Jos se-ntinde o vale frumoasă Cacova: „Să se ştie cum eu Martin Opra, dimpreună cu
în care se resfaţă râul Caraş, mânând o mulţime de mori; soţiul meu, Stana, am cumpărat această carte, anume
2
faţă de noi se-nalţă munţii, în fruntea lor cu Semenicul, Octoih, di la popa Vasilie, dirept bani, talere 4 şi o am
muntele cel mai nalt în Banat, despre care poporul dat să fie la besereca noastră Cacovei, iar fiind niscarva
povesteşce o mulţime de tradiţiuni; la picioarele dealurilor, întâmplări să ne răsipim iar, sămânţia noastră să fie
ne surâd satele înflorinde Ticvaniul Mic, Rachitova, mai volnică a o duce unde vor vrea şi la cine va ajunge ne
3
încolo zărim gara Oraviţei p’o dâlmă ce ne-ascunde oraşul, rugăm să facă bine să ne pomenească pră Martin şi Stana
2
în dreapta Broşteni, mai încoace Greovaţ şi cu totul în şi Opra. Vasiliă, 7221.”
4
dreapta vederea se perde în dealurile ce se-ntind până la Sigur că astfel de realităţi sunt anterioare, localitatea
Biserica Albă şi spre Dunăre.” fiind un habitat cu mult mai vechi decât ceea ce îndeobşte
O publicaţie din 1889 vorbea de „o comună se spune în privinţa menţiunilor documentare. Chiar şi
însemnată.” Apoi, un călător din România Vechiului Regat în legătură cu satul aparţinător Greoni, la anul 1597, cu
5
nota acestea în 1909: „Cacova e sat mare, cu străzi largi şi menţiunea Gyerőc, din documentele editate de Pesty
3
regulate şi cu gospodării puternice. Din dealul de la cruce, Frigyes, desfăşurările istoriei vin din vremuri mai de
satul pare ca un orăşel (…).” Dar cea mai fascinantă demult. De aceea bine este să abordăm problematici ale
6
descriere a pitorescului locului o avem de la Virgil Birou, perioadei străvechi şi vechi într-un context mai larg,
în faimoasa carte a sa, Oameni şi locuri din Căraş. Fiu al cărăşan în care se încadrează, firesc, istoria Cacovei şi a
7
zonei, născut la Ticvaniul Mare, inconfundabilul scriitor satului Greoni.
român generaliza metafora unui pitoresc unic unde pe Arheologul clujean Carol (Karolyi) Torma organiza
plaiuri se află „vii dulci”, „grădini cu pomi şi flori de fând”, în 1872, săpăturile de pe Dealul Vodari, din imediata
4
pusta oferă „aurul holdelor” iar locuitorul manifestă „o apropiere de Oraviţa după ce, în acelaşi an, era semnalat,
8
ciudată împerechiere de spirit critic şi de sentimentalism”. într-o colecţie bucureşteană, toporul de piatră găurit, găsit
9
Pag. 67