Page 71 - Morisena16_19

Revistă de cultură istorică

culturii Vinča în Banat, în „Banatica”, II, 1973, p. 25-55; Bucureşti, 4, 1993, p. 213 şi p. 290; D. BENEA, Dacia
FL. DRAŞOVEANU, GH. LAZAROVICI, Cultura Vinča sud-vestică, p. 261-262; FL. MEDELEŢ, I. BUGILAN,
în România, Timişoara, 1991, passim. Contribuţii la problema şi la repertoriul movilelor de
10. B. BRUKNER, Neolitiku u Vojvodini, Beograd- pământ din Banat, în „Banatica”, 9, 1987, p. 87-198.
Novi Sad, 1968, p. 66-73; P. ROMAN, Modificări 20. N. GUDEA, I. MOŢU, Repertoriul, p. 193.
structurale ale culturilor eneoliticului final din regiunea 21. Idem, Bibliografia, p. 198; P. ROGOZEA,
carpato-dunăreană, în „Banatica”, II, 1973, p. 57-77; Câteva descoperiri recente hallstattiene din Banat, în
D. BERCIU, Contribuţii la problemele neoliticului în „Banatica”, VII, 1983, p. 139; L. MĂRGHITAN, Banatul
România, Bucureşti, 1961, p. 14. în lumina arheologiei, I, Timişoara, 1979, p. 117-125; I.
11. N. GUDEA, I. MOŢU, Repertoriul principalelor GLODARIU, Civilizaţia fierului la daci, Cluj-Napoca,
localităţi cu descoperiri arheologice de pe teritoriul 1978, p. 18-26.
Banatului, în „Banatica”, 1983, p. 191.
12. Idem, Bibliografia principalelor localităţi cu Locuitori, habitat şi istorie în antichitate
descoperiri arheologice de pe teritoriul Banatului, în a. Din preistorie la geto-daci
Ibidem, p. 196.
13. Idem, Repertoriul, loc. cit. Istoriografia sfârşitului de secol XIX, împingând mult
14. J. HAMPEL, A bronzkör, Budapest, 1896, p. înapoi începuturile vieţii comunitare, vorbea de abii şi agavii
16-18; S. FOLTINY, Zur Chronologie der Bronzezeit menţionaţi în Iliada ca locuind în aceste ţinuturi banatice.
des Karpatenbekens, Bonn, 1955, p. 73-92; N. GUDEA, Teoria, desigur, era construită pe tradiţia arhaic-mitizantă
I.MOŢU, Repertoriul, p. 197; I. BANNER, Die Peceler a acelor locuitori pelasgi hiperboreeni (hiperboreici) din
kultur, în „Archaeologia Hungarica”, 35, 1956, p. 19-28; „istoria” lui Densușianu. Dar, din anul 513 î.Hr., avem
1
D. POPESCU, Asupra începuturilor epocii bronzului în atestată prima prezenţă a agatârşilor în ţinutul dintre Timiş,
România, în „Studii şi Cercetări de Istorie Veche”, XVI, Mureş şi Dunăre, pe urmele menţiunilor lui Herodot socotiţi
1969, 1, p. 129-148, 2, p. 323-340; B. HÄNSEL, Beiträge „neam trac”. Agatârşii ţinutului transilvano-banatic au fost,
zur Chronologie der mittleren Bronzezeit im Karpaten adesea, înglobaţi în seria cercetărilor ulterioare dedicate
becken, 1968, p. 16-21; A. D. ALEXANDRESCU, Die civilizaţiilor ariene. O căpetenie, Aniapeithes, e plasată
2
Bronzenschwerter aus Romänien, în „Dacia”, X, 1966, p. 117- în fruntea unei comunităţi din actualul ţinut cărăşan. O
3
189; R. HACHMANN, Die frühe Bronzezeit im westlichen altă opinie aşează ca locuitori ai Văii Căraşului ramura
Östseegebiet und ihre mittel-und südösteuropäischen idanthyrsus iar alte concluzii asimilează pe thraus, travs
4
Beziehungen, Hamburg, 1997, p. 29-46. cu agamates şi agathyrsus, pe linia aceloraşi cercetări ale
15. N. DENSUŞIANU, Dacia preistorică, text popoarelor ariene. Un istoric din veacul XIX îndrăznea
5
stabilit de V. Neagoe, studiu introductiv şi note de M. mai mult, plasând o localitate Arva, în micul defileu
Neagoe, Bucureşti, Editura Meridiane, 1986, p. 54; S. depresionar unde se află astăzi oraşul Oraviţa. Desigur că,
6
LIUBA, Comuna Măidan din judeţul Căraş, în „Natura”, fiind puţine urmele lăsate în Banat de acest neam iraniano-
XVI, nr. 4, p. 6. scit, agatârşii , mai des menţionaţi în spaţiul transilvănean,
7
16. J. SZENTKLARAY, Krássó vármegye concluzia istoriografică trebuie să mai aştepte.
öshajdana, Budapest, Az Athenaeum irodálom és nyomdai Celţii, însă, unul din neamurile mari ale antichităţii,
8
R. T. Könyvnyomdája, 1900, p. 1, vorbind despre unelte au lăsat destule urme ale trecerii lor pe aici, penetrând într-o
de bronz şi arme; C. SĂCĂRIN, Depozitul de bronzuri de zonă aparţinând deja interferenţelor traco-illire, situaţie
la Ticvaniul Mare, judeţul Caraş-Severin, în „Banatica”, mai clară în Banat şi chiar în perimetrul Grădinari-Greoni,
VI, 1981, p. 97-106; N. GUDEA, I. MOŢU, Repertoriul, prin cultura de tip Basarabi. Aşadar, în perioada Latène,
p. 193; Idem, Bibliografia, p. 198; ŞT. CĂDARIU, se realizează un important contact cu triburile celtice,
Aşezări ale culturii Coţofeni în judeţul Caraş-Severin, în orientând civilizaţia comunităţilor autohtone şi mai mult
„Banatica”, V, 1979, p. 35-69. spre centrul şi vestul Europei, de la urmele celui mai vechi
17. M. GUMĂ, Contribuţii la cunoaşterea culturii grup, descoperite în nordul provinciei, la Arad, şi până în
Basarabi în Banat, în „Banatica”, VII, 1983, p. 68. ţinutul cărăşan unde, la Maidan, s-au descoperit la finele
18. Ibidem, p. 72. secolului al XIX-lea, într-o necropolă, săbii şi lăncii îndoite
19. R. PETROVSZKY, Contribuţii la repertoriul ritualic. Destui istorici sunt de acord că toponime din jurul
9
arheologic al localităţilor judeţului Caraş-Severin din Oraviţei – Marila, Maidan – sau hidronime precum Caraş
paleolitic până în secolul al V-lea î. e. n. (partea III), în (în popor, Căraş), au origine celtică, deşi rădăcina e mult
10
„Banatica”, 3, 1975, p. 365-378; M. GUMĂ, Contribuţii mai veche, după cum am demonstrat în monografia dedicată
la cunoaşterea culturii Basarabi în Banat, în „Banatica”, Oraviţei. Toponimul Ilidia (Iladia), viitoarea reşedinţă a
7, 1983, p. 65-138; Idem, Civilizaţia primei epoci a fierului districtului medieval românesc din zona cărăşană, e pus
în sud-vestul României, în „Biblioteca Thracologica”, în legătură cu celticul Eliud , prin compozitul „il” înalt şi
11

Pag. 69