Page 64 - Morisena16_19

MORISENA, anul IV, nr. 4 (16)/2019

care se obligau a lua apărare cauzei noastre. Am trimis un raport cu numărul membrilor activi ai fiecărei organizații.
exemplar din această broșură și prim ministrului României Interesul față de noua organizație era tot mai mare și
alăturând și o scrisoare prin care arătam necesitatea însuflețirea tot mai multă. Pentru prima dată în istoria
de a continua propaganda în America, între altele i-am românilor pribegi în America s-a convenit la o muncă
amintit că: ,,Noi ne-am mărginit activitatea noastră la comună a tuturor partidelor, tuturor organizațiilor. Fuseseră
Paris, pe când alți au trecut la Londra și Washington Dar prin America mulți fruntași ai vieții noastre publice. Din
cercul acestor activități n-a fost lărgit, România a fost regat ca și din vechea Transilvanie. Amintesc în treacăt:
lăsată și pe mai departe fără apărare, în Statele Unite. Ei misiunea guvernului român cu colonelul Miclescu și inginer
bine, puteam noi spera prietenia Americii când anumite Ohidan, apoi frații P.P. și Gogu Negulescu, care pretindeau
persoane oficioase românești din punct de vedere juridic a fi însărcinați ai guvernului român, pe misiunea patriotică
lucrau contra siguranței statului american iar de altă română par. Dr. V. Lucaci, I. Moța și Vasile Stoica. Alături
parte guvernul român nu da nici cea mai mică atenție de alți buni români din diferite centre americane, toți acești
calomniilor răspândite despre noi în aceea țară?” . domni au încercat o unire într-o singură tabără a tuturor
5
Mai adăugăm un articol scris de un alt ziarist român românilor americani. Însă, fie din lipsa de tactică, fie din
din S.U.A. pe același subiect și care confirmă generoasa cauza bolșevicului săcui ocrotit la „America” toți au dat
activitate a publicistului Ion Jivi în America. greș. Și toți au abandonat ideea. Vă puteți închipui finețea
cu care trebuia tratată cauza, vă puteți închipui curiozitatea
În apostolie de Iulius E.V. Ioannovici românilor americani care vedeau cu alți ochi cum e pe
„Guvernul american făcuse deja gestul Marele cale a se pune baza la ceva mare, la ceva ce nu a mai fost
bolșevic, sîmburele tuturor certelor din America prin ei și pentru ei. Dar cu greu cred eu își poate închipui
românească, fu silit să plece în Canada în exil. Timpul cineva necazurile, greutățile, patimile, urele, micile ambiții
nu era prielnic pentru săcuiul de la „America” cu care pe care ziariștii de pe acel timp din America, trebuiau să le
partidul național român din Transilvania ține azi să aibe urmărească, să le niveleze, să facă să dispară. Deci: aceea
legături de prietenie, fu deci înlăturat. Alte elemente ce nu a putut face fruntașii de acasă veniți în America, de
mai pacinice ajunseră la conducerea destinului unei dragul cauzei, făcuseră ei înșiși români americani însuflețiți
majorități covârșitoare a românilor americani. Guvernul pentru cauza neamului, după ce dispărea bolșevicul, omul
american privea cu ochi buni orice propagandă pentru care numai prin discordie înțelegea să se mențână la
cauza aliaților îndeosebi pe cea care se făcea printre suprafață. S-a vorbit atât de mult și s-a scris iarăși mult
naționalitățile asuprite și emigrate din monarhia Austro- aici acasă despre românii din America. Toți ne credeau
Ungară în America. O descompunere a monarchiei clădită certăreți, toți ne credeau de ori ce numai de buni români
pe ura de rasă, minciuni era iminentă. Tot ce ne lipsea – nu. Dovadă serioasă nu s-a adus. Fiecare a scris și a
la cel timp în primăvara anului 1918 era o organizație vorbit ca particular, după sentimentele de care era condus.
politică a tuturor românilor americani fără deosebire de Iată deci în cele de mai sus o pildă care grăiește mai mult
confesiune ori partid. Bătrânul Masaryk, președintele că tot ce să zis și scris până aici, românii din America au
de azi al Cehoslovaciei între aplauzele tuturor slavilor știut și știu și azi să facă lucruri mari, să se adune în o
săi, cutreera America chemându-și conaționalii la lupta singură tabăra dacă e cineva care să-i îndemne și dacă se
politică încurajându-i, însuflețindu-i turnând viață îndepărtează o singură persoană dintre ei. În ziua de 5 iulie
națională în ei. 1918 se deschide deci la Youngstown Ohio primul congres al
Yugoslavii se organizau și ei. Sârbii în particular erau românilor americani. Acest congres fu compus din delegații
deja organizați, iar alături de noi românii, se pregăteau societăților membre ale Uniunii societăților Române de
Rutenii și Polonezii. După niște consfătuiri între fruntașii ajutor, delegații celeilalte organizații mari : Liga și Ajutorul,

vieții româneșți, consfătuiri al căror aranjator și suflet fu delegații parohiilor gr. Otr și gr. Cath, delegații cluburilor,
Dl Vasile Stoica, s-a convenit ca să se agite prin ziarele ai ziarelor și altor organizații. Toate aceste organizații după
românești din America ideea unei grupări politice și să multe frământări au convenit în acest congres ca în comun
se convoace un congres național politic pe ziua de 5 iulie să înființeze și ajute Liga Națională Română din America.
1918. Pentru înfăptuirea ideii au sărit toți cei buni. Ziarele Scopul acestei Ligi? Afirmarea românilor din America ca
„America” și „Românul” au publicat o serie de articole aderenți ai cauzei mari a umanității și sprijinitori ai aliaților.
arătând însemnătatea și scopurile viitoare ale organizării Propagandă politică pentru cauza neamului românesc
tuturor românilor americani. S-a convocat apoi pe ziua de care trebuia să iasă din războiul mondial ca un neam și
5 iulie 1918 congresul. La acesta au luat parte delegații ai o țară. Formarea unei eventuale legiuni române care să
tuturor organizațiilor românești existente în America, în opereze alături de aliatu pe frontul de vest. Câte necazuri,
neajunsuri au trebuit aplanate las să spună cei ce au fost
5 „Nădejdea”, an I, nr. 72, 14 iulie 1921.

Pag. 62