Page 75 - Morisena17_2020

Revistă trimestrială de cultură istorică

Organizarea militară în Banatul Banatul până spre anii 1600). Urmează, ca de obicei, la
final, concluziile, bibliografia și anexele.
medieval, secolele XIV-XVI* Autorul recunoaște că, prin metoda aleasă, s-a
rezumat la cercetarea izvoarelor medievale, diplomatice și
Lucrarea de față, narative, că a cercetat, firește, și istoriografia, „dar bariera
extinsă pe aproape 400 lingvistică a reprezentat un impediment în acest sens”.
de pagini, cuprinde opt Reliefarea istoriografiei temei este cuprinsă în introducere.
capitole, o introducere, După prezentarea contribuțiilor antecesorilor în
considerații finale, bi- domeniul ales, lucrarea continuă cu evidențierea evoluției
bliografie și anexe. În toponimiei Banatului și apoi cu trasarea fundalului istoric
Introducere, autorul și arealului geografic în care se desfășoară evenimentele
motivează în chip ju- secolelor al XIV-lea și al XVI-lea din lucrare.
dicios alegerea temei și În capitolul al II-lea se concentrează pe formele de
schițează istoriografia organizare administrativ-teritorială a Banatului și pe rolul
care l-a precedat. Primul avut de cnezii bănățeni în angrenajul armatei bănățene și
capitol tratează Banatul regale. Pentru a observa toate aceste probleme, autorul
sub aspectul cadrului său a fost silit să coboare limita inferioară a cercetării până
geografic. Cel de-al doilea la începutul secolului al XIV-lea. Natural, enumerarea și
capitol se referă la orga- descrierea comitatelor Banatului medieval, a districtelor
nizarea administrativ-teritorială a Banatului medieval, la și orașelor provinciei, deși este bazată pe o documentație
cnezii bănățeni, la obligațiile lor militare, la jurisdicția edită, retușează anumite judecăți de valoare mai vechi,
cnezială și la alte aspecte adiacente. Următorul capitol, vine cu noi sublinieri necesare și atrage atenția asupra
al treilea, supune atenției cititorului „Organizarea și unor noi căi de investigație.
echiparea armatei medievale din Banat”, detaliind cu Cercetarea continuă cu următorul capitol, în care
privilegii și decrete militare (finele secolului al XIV-lea – se detaliază organizarea militară în Banat, cu accent
secolul al XV-lea), cu organizarea și înzestrarea armatei grav pe vremea lui Iancu de Hunedoara. Tot aici, în
în vremea lui Iancu de Hunedoara, cu partea din armată cadrul primului subcapitol, s-au prezentat privilegiile
numită cavalerie grea, cu cea numită cavalerie ușoară, și decretele militare de la finalul secolului al XIV-lea și
cu infanteria, artileria, carele de luptă, marina, meșterii până la începutul secolului al XVI-lea, care au reușit să
geniști. Capitolul al patrulea portretizează câteva figuri reformeze armata regatului în vederea susținerii continue
de comandanți militari, între care Filippo Scolari, Iancu a efortului antiotoman.
de Hunedoara, Pavel Chinezu și Iosa de Som, nu toți de În cadrul capitolului al IV-lea al cercetării, se
aceeași valoare și nici cu aceleași merite internaționale. evidențiază potențialul militar și politic al conducătorilor
În continuare (în capitolul al cincilea), autorul se Banatului în secolul al XV-lea. Din portretele făcute
concentrează asupra sistemului defensiv al Banatului, fiecărui mare conducător au reieșit și calitățile care i-au
evidențiind cetățile de pe Valea Dunării, din interiorul făcut pe aceștia să devină personalități în cadrul regatului
și de pe Valea Mureșului. Cel de-al șaselea capitol este medieval al Ungariei.
dedicat marilor campanii militare antiotomane conduse de Un amplu capitol a fost dedicat sistemului defensiv
comiți bănățeni, grupate pe segmente temporale (campanii gândit pe teritoriul Banatului, inițiat de florentinul
antiotomane la finele veacului al XIV-lea, campanii Filippo Scolari și finalizat de localnicul Pavel Chinezu.
bănățene antiotomane în prima jumătate a veacului al XV- S-au trecut în revistă, corect și meticulos, fortificațiile de
lea, campanii bănățene antiotomane în a doua jumătate a pe teritoriul Banatului, din antichitate și până în secolul
veacului al XV-lea). Mai departe (capitolul al șaptelea) al XVI-lea, rezultând un număr de 175 fortificații. Faptul
este tratat Banatul secolului al XVI-lea, cu același accent excedează obiectul tezei, dar are meritul de a oferi o
pe aspectele militare: Războiul țărănesc din 1514 condus imagine de ansamblu. S-a realizat o enumerare a tuturor
de Gheorghe Doja, Răscoala țărănească din 1526-1527 tipurilor de fortificații, materialele de construcții, iar mai
condusă de Iovan Nenada, contextul internațional la apoi s-a procedat la analizarea fortificațiilor considerate
mijlocul secolului al XVI-lea, Banatul în anii 1551-1552, mai reprezentative pentru perioada secolelor XIV-
XVI. Astfel s-a reușit surprinderea sistemului defensiv
* Alexandru Kósa – Organizarea militară în Banatul gândit pe trei centuri: centura Dunării, cea de interior
medieval, secolele XIV-XVI, Editura David Press Print, și cea de pe valea Mureșului, toate fiind conduse din
Timișoara, 2019, 408 p., ISBN: 978-606-999-063-6. cetatea Timișoarei. Autorul subliniază, cu îndreptățire,

Pag. 73