Page 73 - Morisena17_2020

Revistă trimestrială de cultură istorică

Beiträge zum Problem des Ungarisch-Slawischen Zu Recenzii:
semenlebens, în „Acta Archeologica”, VIII, 1957, p. 269-
318; I. NESTOR, Slavii pe teritoriul României în lumina Cenad – Documente de arhivă*
documentelor arheologice, în „Studii şi Cercetări de Istorie
Veche”, X, I, 1959, p. 49-64; A. D. XENOPOL, Starea Apărut de curând la Editura Artpress, în Timișoara,
românilor în cele dintâi veacuri ale stăpânirii ungureşti, I, și lansat în 9 noiembrie 2019 la Cenad, cu prilejul Zilei
în „Ţara Nouă”, nr. 2, 1911, p. 85-88. Asociației Culturale „Concordia”, volumul lui Dușan
40. N. COPOIU, Contribuţii la studiul unităţii Baiski surprinde prin conținutul său: peste 350 de
poporului român în secolele XIII-XVI, în „Analele de fotocopii ale unor documente și copii după fotografii-
Istorie”, XXXI, nr. 6, 1988, p. 12-31. document, datând din pe-
41. ŞT. PASCU, Voievodatul Transilvaniei, II, rioada interbelică, până
Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1979, p. 452; ŞT. PASCU, în primele două decenii
S.GOLDENBERG, Despre oraşele medievale din unele ţări postbelice.
dunărene, în „Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie”, În „Cuvântul îna-
Cluj, XIV, 1971 p. 29-34; O. ALSCHER, Mehadia, în „Die inte” autorul, neobosit
Karpathen”, VII, nr. 19, 1914, p. 598-601. căutător al identiății
42. ŞT. PASCU, Voievodatul, loc. cit.; vezi şi R. Banatului de câmpie,
POPA, Caransebeşul şi districtul său medieval, în „Studii mărturisește că a realizat
şi Cercetări de Istorie Veche şi Arheologie”, XL, nr. 4, „doar” o selecție din cele
1989; TH. TRÂPCEA, Despre unele cetăţi medievale 120.000 de documente pe
din Banat, în „Studii de Istorie a Banatului”, I, 1969, p. care le-a studiat timp de
27; A. PIPPIDI, Hommes…, p. 9; D. ŢEICU, Câteva 12 ani în arhiva S.J.T.A.N.
consideraţii pe marginea unor podoabe medievale, în Cartea oferă măr-
„Acta Musei Napocensis”, Cluj-Napoca, 18, 1981, p. 491- turia vieții din Cenadul de
500; A. BEJAN, Contribuţii arheologice la cunoaşterea altădată, care, pe cititorii
aşezărilor rurale româneşti, databile în secolele VIII-IX,
din sud-vestul României, în „Acta Musei Napocensis”, cenăzeni și pe alți locuitori
Cluj- Napoca, 22-23, 1985-1986, p. 223-238. ai împrejurimilor, îi face să lăcrimeze de emoție. Pentru
43. BORCEA ŢEPELEA, op. cit., p. 21; dimpotrivă, cititorul profesionalizat (istoric, sociolog, antropolog),
locuiri de continuitate daco-romană şi chiar română se volumul este ca o „hartă a comorii”, deoarece deschide
constată şi în câmpia Tisei, cum arată ŞT. MANCIULEA, calea unor serioase cercetări umaniste.
Contribuţii la studiul elementului românesc din Câmpia În acest voum, Dușan Baiski a anchetat minuțios
Tisei şi Carpaţii Nordici, în „Lucrările Institutului toate aspectele vieții sociale de la mijlocul secolului trecut,
Geografic al Universităţii din Cluj”,IV, 1931, p. 145-147. apoi a selectat și a sistematizat materialul documentar în
44. Cf. A. J. TOYNBEE, L’histoire. Un essai 14 capitole. Deloc întâmplător, cele mai generoase sunt
d’intérprètation, traduit par F. Julia, Paris, Gallimard, „Al Doilea Război Mondial” și „Probleme sociale”. Fără
1951, p. 8, nota 31. niciun dubiu, între cele două aspecte ale istoriei Cenadului
45. N. BĂNESCU, Ein ethnographisches Problem se pot stabili multiple conexiuni cauzale.
am Unterlauf der Donau aus dem XI. Jahrhundert, în Lecturând bogatul material documentar, cititorul
„Byzantion”, VI, 1931, p. 297-307; N. DRĂGANU, Românii poate sesiza cum această comunitate s-a adaptat tranziției
în secolele IX-XIV pe baza toponimiei şi onomasticii, de la statutul de „loc central” și „punct de tranzit” al pustei
Bucureşti, 1933, p.16-46; FR. VITTINGHOFF, Römische bănățene, pe cursul inferior al Mureșului, la statutul de
kolonisation und Bürgerrechtspolitik unter Caesar und „localitate de frontieră”. Fotocopiile care compun acest
Augustus, Wiesbaden, 1951, p. XII-XIV; E. T. SALMON, volum arată cum viața locuitorilor a trecut prin schimbări
Roman Colonization under the Republics, London, 1969, radicale, marcate de profunde reorganizări sociale și
p. 79-92; G. NANDRIŞ, Phonétique historique du romain, economice, în decursul unei singure generații.
Paris, 1963, passim; M. A. BRUCE-WHYTE, Histoire des Alături de Război în Banat, seria de Studii
langues romanes et de leur littérature dépuis leur origines monografice, și „Cenăzeanul” – 25 de ani, acest volum
jusqu’aù XIV-e siècle, Paris, 1841, p. 15-27 (citând pe constituie, fără niciun dubiu, o bază de pornire pentru
Bracciolini cu Disceptationes, despre originea latină abordări științifice socio-umane ale acestui ținut, situat
a limbii române); G. GIUGLEA, Cuvinte româneşti şi
romanice, Bucureşti, 1983, passim. * Dușan Baiski – Cenad – Documente de arhivă, Editura
Artpress, Timișoara, 2019, 372 p., ISBN: 978-973-108-904-1.

Pag. 71