Page 72 - Morisena17_2020

MORISENA, anul V, nr. 1 (17)/2020

Balcani şi în Dacia Traiană, Bucureşti, Editura Cartea Budapest, 1904, p. 17-39; Marcis Cronica de Gestis
Românească, 1912, passim; AL. BĂRCĂCILĂ, Dacia de Hungarorum ab origine gestis and annum MCCCXXX,
la Dunăre, din analele france din secolul IX. Evenimente Pesta, 1858, passim; E. JUILLARD, Structures agraires
şi probleme, în Arhivele Olteniei”, XXIII-XXV, 28 p. et paysages ruraux, în „Annales de l’Est”, Nancy, 1957,
(extras); A. ARMBRUSTER, Românii în cronica lui p. 15-22. S. BREZEANU, Cronica lui Anonymus şi
Ottokar de Stiria: o nouă interpretare, în „Studii”, XXV, continuitatea românilor, în „Contemporanul”, nr. 36
3, 1972, p. 463-483. (1817), 9 septembrie 1981, p. 5; J. KERESZTURI,
23. GEORGIOS KEDRENOS, Compendiu de Istoria Craiului Bela, Buda, 1810, p. I-VII (o variantă
istorii, în Izoare privind istoria României, III. Scriitorii în traducerea, posibilă, a lui Petru Maior); N. IORGA,
bizantini (sec. XI-XIV), Bucureşti, Editura Academiei, Imperiul cumanilor şi domnia lui Băsărabă. Un capitol
1975, p. 144 (text în limba greacă), p. 145 (traducerea din colaboraţia româno-barbară în Evul Mediu, în
în limba română); N. BĂNESCU, Cele mai vechi ştiri „Memoriile Secţiunii Istorice”, Academia Română, seria
bizantine asupra Românilor de la Dunărea de Jos, în 3, tom VIII, 1927-1928 p. 97-103; G. KUUN, Kodex
„Anuarul Institutului de Istorie Naţională Cluj”, 1921- Cumanicus, Budapest,1880, p. 196-199.
1922, p. 138-160; pentru exemplul din Ciclova Română, 34. D. C. GIURESCU, Relaţiile economice ale Ţării
vezi la V. IONIŢĂ, Nume de locuri din Banat, Timişoara, Româneşti cu ţările Peninsulei Balcanice în perioada
Editura Facla, 1982, p. 184-185. feudalismului timpuriu (sec. X-XII), în „Romanoslavica”,
24. GH. LAZAROVICI, M. GUMĂ, I. UZUM, X, 1964, p. 359-384 şi S. BREZEANU, lucr. cit., loc. cit.
Gornea-Liubcova, în „Banatica”, IV, 1977, p. 433. 35. GR. NANDRIŞ, The earlist contacts between
25. FL. MEDELEŢ, I. BUGILAN, Contribuţii, p. Slavs and Roumanians, în „The Slavonic and East
87-198; M. GUMĂ, Contribuţii, p. 290; S. A. LUCA, European Rewiew, XVIII, 1939, p. 142-154; W. N.
Aşezarea aparţinând culturii Starcevo-Criş de la SLATARSKI, Geschichte der Bulgaren, I, Leipzig, 1918,
Pojejena-Nucet (Caraş-Severin). Campania anului 1986, p. 79-83; P. DIACONU, Cu privire la problema căldărilor
în „Banatica”, 13, I, 1995, p. 5-23. de lut din epoca feudală timpurie (sec. X-XIII), în „Studii
26. I. BORCEA, I. ŢEPELEA, Români la cumpănă şi Cercetări de Istorie Veche”, VII, 3-4, 1956, p. 427-428;
de milenii, în volumul I. BORCEA, I. ŢEPELEA, L. NIEDERLE, Manuel de l’antiquité slave, I, Paris, 1923,
Menumorut, Bucureşti, Editura Militară, 1983, p. 17. p. 156-177.
27. J. SZENTKLARAY, op. cit. p. 45; G. PRAY, 36. M. CAZACU, Există un portret al lui Basarab
Analele crailor Ungariei, Buda, II, 1802, p. 1-6 (o variantă Întemeietorul?, în „Magazin Istoric”, IV, nr. 9 (42),
în traducerea, posibilă, a lui Petru Maior). septembrie 1970, p. 9-11; editată de Fr. Toldy, în 1867,
28. Ibidem, p. 48; cf. şi BODOG MILLEKER, copiată de I. Bianu, reproduce pe fila 72 recto şi 73 verso
Délmagyarország középköri földrajza, Temesvar, 1913, două variante ale bătăliei de la Posada, iar pe fila 72
capitolul IV; D. C. ARION, Vlahii, clasă socială în verso, scena primirii solului muntean; vezi şi la confuzul
voievodatele româneşti, Bucureşti, 1940, 52 p. T. TURCHANYI, Krassó-Szőrenyi vármegye története,
29. ŞT. MATEI, I. UZUM, Cetatea de la Pescari, în Budapest, 1876, p. 75-76.
„Banatica”, II, 1973, p. 141-156; vezi şi A. BRUCE BOSWELL, 37. Cântecul Nibelungilor, tălmăcire de V.
The Kipchak Turks, în „The Slavonic Review”, VI, 1927, p. Tempeanu, Bucureşti, Editura pentru Literatură Universală,
68-85; J. NEMETH, Die petscenegischen Stammesnamen, în 1964, p. 299-230; Vezi şi A. ARMBRUSTER, Nochmals
„Ungarische Jahrbucher”, X, 1930, p. 27-34. „Herzoge Râmunc uzer Vlâchen Lant”, în „Revue
30. S. A. LUCA, lucr. cit., loc. cit. Roumaine d’Histoire”, XII, 4 , 1973, p. 83-100.
31. GH. LAZAROVICI, M. GUMĂ, I. UZUM, op. 38. ALFRED CEL MARE, Descrierea Europei, în
cit., loc. cit. volumul A. DECEI, Relaţii româno-orientale. Culegere
32. P. L. TONCIULESCU, Cronica notarului de studii, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,
Anonymus, Faptele ungurilor, Bucureşti, 1996, XX, XXI, 1978, p. 57-58.
XXII, XXIV, XXV, XXVI, XXVII, XLIV, LI; G. MIKSA, 39. MOISE CHORENATI (CORNEAT), Carte
J. SZABO, Az olahok Eredeteröl, s.a., p. 26. despre geografie şi de fabule, care e Cartea Vulpii, în
33. B. HOMAN, Geschichte des ungarischen volumul A. DECEI, Românii din veacul al IX-lea până
Mittelalters, Berlin, 1940, p. 227-243; C. NECŞULESCU, în al XIII-lea în lumina izvoarelor armeneşti, în „Anuarul
Năvălirea uzilor prin Tările Române în Imperiul bizantin, Institutului de Istorie Naţională Cluj”, 1936-1938, p.
în „Revista Istorică Română”, IX, 1939, p. 185-206; L. 439-440; Chronica Nestoris, edidit Fr. Miklosich, I.
ZAVODSZKY, A Szent István, Szent László és Kálmán Vindobona, 1860, p. 2-12; cf. S. WENZIG, Westslavischer
korabeli törvények és zsinati határozatok furrásai, Märchenschatz, Leipzig, 1857, p. 56-59; G. FEHER,

Pag. 70