Page 70 - Morisena17_2020

MORISENA, anul V, nr. 1 (17)/2020

numai în Banat şi în Transilvania,” tot el vorbind despre la Itinerarul lui Antoninus, Bucureşti, Editura Academiei,
41
Lugoj şi Caransebeş care „sono della Valachia”. De 1964, p. 540-542 (reproduce pasaje din Geographia, III,
aceea e obligatoriu să mai amintim aici că, tot la Greoni, 8,4); AL. BĂRCĂCILĂ, Dacia şi Dania în istoriografia
sunt demonstrate, deja, urmele unei aşezări medievale şi cartografia medievală, în „Studii şi Materiale de Istorie
înainte de anul 1597. Iar în veacul XVII e de reprodus Medie”, III, 1959, p. 341-358.
exprimarea arhiepiscopului de Ohrida, „noi sentem di 4. V. PÂRVAN, Getica. O protoistorie a Daciei,
sange Romana”. 42 Bucureşti, Editura Cultura Naţională, 1926, p. 77-81;
În fine, dacă în Pannonia nu toate toponimele, vezi şi la C. PATSCH, Banater sarmaten. Beiträge zur
cum s-a spus greşit, au fost preluate de unguri de Völkerkunde von Sudösteurope, II, în „Anzeiger der
la slavi, când în Europa se întâmplă o stabilitate a Akademie das Wissenschaften in Wien”, LXII 1925, p.
43
regimului feudal în secolul X, în Banat şi în zonele de 181-216.
44
confluenţă cu Hunedoara, Crişana, Oltenia au rezistat 5. V. PÂRVAN, op. cit., p. 256; C. JIRECEK,
microtoponime, nume de hotare, în faţa presiunii Die romanen in den Städten Dalmatiens während
lingvistice alogene, semne şi mărturii ale statutului des Mittelalters, în „Denkschriften Philologische-
45
majoritar numeric al populaţiei autohtone, româneşti. historische”, tom XLVIII-XLIX, 1901-1902, p. 118-123;
Tot la Pesty avem menţionate nume de locuri specifice K. KRETSCHMER, Sarmatia, în P. WISSOWA, Real
Cacovei şi hotarele ei. Valea Ciornovăţ, „Csernovetz, Enciklopädie, Stuttgart, 1921, p. 19-46.
völgy ahasonnevü pataktól”, Şupa, la jumătatea drumului 6. D. M. PIPPIDI, Dicţionar de istorie veche a
de hotar către Comorâşte, „Sopa völgy Komoristye României, (paleolitic-sec. X), Bucureşti, Editura Ştiinţifică
felé”, Pincu, „Pinkulu”, Boconi, „Bocconi”, Valea Cerii, şi Enciclopedică, 1976, p. 43.
„Valea Cseri=azaz Cservölgy”, Dealul Bisericii, „Dialu 7. D. BENEA, Dacia în timpul lui Aurelian,
biserici=templom hegy”, Braţă, „Kaková-hez éjszakra în „Banatica”, 13, 1, 1995, p. 149; L. ROBERT, Les
a Bracza megslat”, Valea Dumii, adică a nobilului de gladiateurs dans l’Orient grec, Paris, 1940, p. 26-32.
Caransebeş, „Valea Dumi, melyröl azt állitják, hogy 8. D. BENEA, lucr. cit., loc. cit.; T. SIMU, Individul
Duma nevü ember birta. Ez aligha a Káransebesi Duma şi pământul la românii şi barbarii Daciei în primele opt
nemes családhoz tartozott”. 46 veacuri, Lugoj, 1924, p. 30.
9. ÎMPĂRATUL IULIAN ( FLAVIUS CLAUDIUS
Note: IULIANUS), Împăraţii, în volumul Izvoare privind istoria
României. II. Autori: 2. De la anul 300 până la anul 1000,
1. Cf. AL. P. ILARIAN, Ideile lui Şincai. C. p. 30 (text în limba greacă), p. 31 (traducere în limba
Idei politice-naţionale, în volumul AL. P. ILARIAN, română).
Antologie, ediţie, prefaţă, note şi comentarii de C. Albu, 10. E. GAMILLSCHEG, Romania Germanica.
Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1981, p. Die Östgoten. Die Longobarden. Die altgermanische
414; vezi şi M. DAN, P. TEODOR, A. RĂDUŢIU, Ideea Benstandteiles des Östromanischen Altgermanisches im
de unitate a poporului român oglindită în istoriografie, Alpenromanischen, Berlin-Leipzig, 1935, p. 16-32, p. 59-
în „Anuarul Institutului de Istorie Cluj”,XI, 1968, p. 25- 61, p. 127-145, p. 216-242 (citând din Rerum gestarum
57; AL. PHILIPPIDE, Originea românilor, II, Iaşi, 1927, libri, din care s-au păstrat cărţile, de la XXIV la XXXI );
p. 16-19; ŞT. OLTEANU, Societatea românească la vezi şi J. VOGT, Ammianus Marcelinus als erzählender
cumpăna de milenii, secolele VII-XI, Bucureşti, Editura Geschicht-schreiber des Spätzeit, Mainz, Mainzer
Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1983, p. 41-46; L. TAMAŞ, Akademie, 1963, 8, p. 129-132; W. ENSSLIN, Zur
Romains, Romans et Roumains dans l’ histoire de la Dacie Geschichtschreibung und Weltanschauung des Ammianus
Traiane, în „Archivum”, I, 1935, p. 1-96, II, 1936, p. 46- Marcelinus, Leipzig, 1923, p. 79; C. DICULESCU, Die
83 şi p. 245-374; A. PIPPIDI, Hommes et idées du Sud- Wandalen, und die Goten in Ungarn und Rumänien,
Est-éuropéen à l’aube de l’âge moderne, Bucureşti-Paris, Leipzig, 1923, p. 2-16; Idem, Die Gepiden. Forschungen
Editura Academiei et Editions du CNRS, 1980, p. 4. zur Geschichte Daziens im frühen Mittelalter und zur
2. OROSIUS, Istorii impotriva păgânilor, în şapte Vorgeschichte des rumänischen volkes, I, Leipzig, 1922,
cărţi, în volumul Izvoare privind istoria României, II. 119-132; ŞT. OLTEANU, Structuri socio-economice şi
Autori: 2. De la anul 300 până la anul 1000, Bucureşti, politic-militare pe teritoriul României în secolele II-XI, în
Editura Academiei, 1970, p. 189 (text în limba latină), p. „File din istoria militară a poporului român”, X, 1982.
190 (traducere în limba română). 11. C. PATSCH, Beiträge zur Volkerkunde von
3. PTOLEMEU, Îndreptar geografic. Geographia, în Südösteuropa, III, Die Völkerbewegung an der unteren
volumul Izvoare privind istoria României, I. De la Hesiod Donau in der Zeit von Diokletian bis Heraklius, 1. Bis zur

Pag. 68