Page 71 - Morisena17_2020

Revistă trimestrială de cultură istorică

Abwanderung der Goten und Taifalen aus Transdanuvien, 419; M. MAUSS, H. HUBERT, Mélanges d’histoire des
Wien-Leipzig, 1928, p. 32-61. réligions, 1909, p. 112
12. E. STEIN, Histoire du Bas-Empire, I, Paris, 1959, p. 20. P. S. NĂSTUREL, lucr. cit., în loc. cit.; cf. şi E.
131-158; L. HALPHEN, Les barbares des grandes invasions HUMMEL, Nicetas Bischof von Remesiana, Bonn, 1895,
aux conquètes turques du XI-e siècle, Paris, 1926, p. 38-40; p. 16-19; A. VELCU, Contribuţia la studiul creştinismului
J. VARADY, Das letzte Jahrhundert Pannoniens (376-476), daco-roman, sec. I-IV d. Hr., Bucureşti, 1934, p. 9-70; I.
Budapesta, 1969, p. 16-21; G. LEPOINTE, L’Eglise et l’Etat GHEORGHIAN, Istoria bisericească. Viaţa lui Constantin
en France, Paris, PUF, 1964, p. 9. cel Mare (după Eusebie), Bucureşti, 1881, p. 16-31; S. A.
13. PRISCUS PANITES, Despre soliile romanilor ATIYA, A History of Eastern Christianity, London, 1968,
la cei de alt neam, în volumul Izvoare privind istoria p. 14-28; G. ZANANIRI, Histoire de l’Eglise byzantine,
României, II. Autori: 2. De la anul 300 până la anul Paris, 1954, p. 71; R. R. MARRETT, The Treshold of
1000, p. 260 ( textul în limba greacă), p. 261 (traducerea Religion, London, 1909, p. 19-35; R. LOWIE, Primitive
în limba română); cf. Teatrul Vechi Mihai Eminescu, Religion, 1924, p. 19-20; A. ŞAGUNA, Istoria bisericei
Oraviţa, Colecţiile Documentare, Fond Documentar „Sim. ortodoxe răsăritene universale de la întemeierea ei până în
Sam. Moldovan”, Mapa Tematică „Însemnări istorice”, zilele noastre, II, Sibiu, 1860, passim; GH. I. MOISESCU,
Documentul nr. 855, cerneală albastră, 4 p., 21 x 29,5 cm, ŞT. LUPŞA, AL. FILIPAŞCU, Istoria bisericii române,
datat 8 iunie 1957. I, Bucureşti, 1957, p. 119-126; P. STADLER, Germanen,
14. PTOLEMEU, Geographia, III, 8, 4; J. Hunnen und Avaren, Nürnberg; 1987 p. 25-37.
SZENTKLARAY, Krásso vármegye öshajdana, Budapest, 21. Sinodul avea loc între 20 mai şi 25 mai 325,
Athenaeum, 1900, p. 47. la Niceea, fiind prezidat de Eustatiu de Antiohia şi
15. A. DENSUSIANU, Dacia preistorică, text Alexandru al Alexandriei; vezi SOZOMENOS, Historia
stabilit de V. Neagoe, studiu introductiv şi note de M. ecclesiaticca, VI, 21 (ediţia germană, Berlin, 1938, p.
Neagoe, Bucureşti, Editura Meridiane, 1986, p. 244. 451-452); acest Betranion era în certuri cu Valens, la un
16. PTOLEMEU, op. cit.; vezi şi A. ALFÖLDI, moment dat (Ibidem); vezi şi TEODORET AL CIRULUI,
Funde aus der Hunenzeit und ihre etnische Sonderung, în Cinci cuvinte asupra istoriei bisericeşti de la 325-429,
„Archeologica Hungarica”, IX, Budapest, 1932, p. 16-72; extras din „Biserica Ortodoxă Română”, 1894, text tradus
Z. TOTH, Attilas Schwert, Budapest, 1930, p. 22-34; E. A. de V. Costachi şi îngrijit de C. Erbiceanu; I. SBIERA,
THOMPSON, A History of Attila and the Huns, Oxford, Contribuiri pentru o istorie soţiială cetăţenească,
1948, p. 41-56; O. TOROPU, Romanitatea târzie şi religioasă, bisericească şi culturală-literară a Românilor
străromânească în Dacia Traiană sud-carpatică, Craiova, de la originea lor încoace până în Juliu 1504, I, Cernăuţi,
1976, p. 62-71; I. A. POP, Românii şi maghiarii în sec. 1906, p. 67-81; AL. BASCHMAKOFF, Etude sur l’origine
IX-XIV, Geneza statului medieval în Transilvania, Cluj- des Avars, în „L’Ethnographie”, nr. 17-18, 1928, p. 1-8;
Napoca, Centrul de Studii Transilvane, Fundaţia Culturală AL. GEANOGLU LESVIODAX, Istorie bisericească pre
Română, 1996, p. 22. scurt, cuprinzătoare de cele mai vrednice de ştiut întâmplări
17. D. M. PIPPIDI, op. cit., p. 231. a sfintei biserici răsăritene, p. 79-90; P. EVDOKIMOV,
18. TH. SIMOKATA, Istorii, VII, 7, în volumul L’Orthodoxie, Neuchatel, 1965, p. 17-39; R. M. FRENCH,
Fontes Historiae Daco-Romaniae, II, p. 545. The Eastern Ortodoxe Church, London, 1951, p. 116; P.
19. Vezi la P. S. NĂSTUREL, Treptele Bizanţului, RONDOT, Les chrètiens d’Orient, Paris, 1968, p. 19-28;
în „Magazin Istoric”, XIX, nr. 8 (221), august 1985, p. T. WARE, The Orthodoxe Church, London, 1963, p. 91; F.
55; V. GRECU, Influenţa bizantină în literatura română, JACOBY, Fragmente der griechischen Historische kirche,
Cernăuţi, 1933, p. 19-34; N. BĂNESCU, Contribuţiuni Berlin, 1923, passim; CH. J. HEFELE, D. H. LECLERCQ,
la istoria literaturii bizantine, Bucureşti, 1915 (extras din Histoire des Conciles, II, 1907, p. 119-121.
„Convorbiri literare”, XLIX, nr. 7-8); Idem, Bizanţul şi 22. Vezi GH. SIBIESCU, Călugării „sciţi”, Sibiu,
romanitatea la Dunărea de Jos, Bucureşti, 1938, p. 79- 1936, passim; A. W. LEEPER, Germans, Avars and
83; GH. TEODORU, Romanitatea carpato-dunăreană Slavs, în „The Slavonic Review”, XII, p. 117-132; T.
şi Bizanţul în veacurile V-XI, Bucureşti, 1981, passim; I. ANTONESCU, Cultul Cabirilor în Dacia, Bucureşti,
G. COMAN, Scriitorii bisericeşti din epoca străromână, 1889, p. 36-42; F. HEICHELHEIM, Zu Pap, (Bod. 37),
Bucureşti, 1979, p. 86-41; E. ZAHARIA, Populaţia ein Beitrag zur römischen Geldgeschichte unter Traian,
românească a Transilvaniei în secolele VII-VIII, în „Klio”, XXV, 1932, p. 124-313; EM. MICU, Privire la
Bucureşti, 1977, p. 66-68; J. ZEILLER, L’expansion du istoria bisericească a românilor bănăţeni, în „Dreptatea”,
christianisme dans la péninsule des Balkans du I-er aù nr. 122-123, 1896; W. TOMASCHEK, Der Skytische
V-e siècle, în „Revue Balkanique”, I, 1934-1935, p. 414- Norden, 1882, passim; I. IEŞAN, Secta paterenă în

Pag. 69