Page 65 - Morisena17_2020

Revistă trimestrială de cultură istorică

Dr. Ionel Bota de cei aşezaţi foarte aproape (…). Eu îi numesc daci pe
(Oravița) oamenii pomeniţi mai sus…”. 7
O listă recentă, pe baza descoperirilor arheo-
Cacova sau Grădinari de Caraş. logice şi informaţiilor din izvoare, atestă locuiri de
continuitate dacică, apoi daco-romană în aşezările
Însemnări monografice despre de „mineri” din ţinutul cărăşan, la Ciclova Montană,
Sasca Montană, Slatina Nera, dar şi la Surduc,
un habitat rural din Banatul Greoni, Berzovia, Ramna, Broşteni, Oraviţa, Cacova
(Grădinari), Iam, Ilidia, Măidan, Milcoveni, Potoc,
Montan. Din preistorie până în Răcăşdia, Comorâşte, Socolari, Vărădia, sau la Dunăre,

veacul al XV-lea (II) la Moldova Nouă. Ţinutul era menţionat în aria de
evoluţie a cultului Cabirilor. La Oraviţa, Caraşova şi
8

Abstract: The archaeological discoveries and
information from various sources attest the continuity
of Dacian and Dacian-Roman settlements in the miners’
communities of the Caraș region. Money treasures dating
back to the Dacian times were discovered in the area.
Banat is considered the province with the most pronounced
Roman character. In the Middle Ages, a rural civilisation
under Byzantine jurisdiction prevailed in these places.
Here the Romanians had autonomous institutions, sedium
valachicalium, congregatio generalis, courts and general
assemblies.

Keywords: Cacova, Grădinari, history, notes, „Kakova. Látkép. - Vedere dela Cacova” – Imaginea
monograph, continuity, rural settlement, Mountainous de ansamblu a satului Grădinari la începutul secolului XX.
Banat Carte poştală editată la Budapesta în jurul anului 1910.
CP circulată în octombrie 1911 având ştampila poştei din
e. Argumente ale continuităţii dacice şi daco- „KÁKOVAFALVA - 911.OKT.15.” Colecţia: Walter Stahli
romane (Germania). Sursa: www.walter-stahli.banaterra.eu

Reluând concluzii anterioare în legătură cu habitatul Greoni s-au descoperit tezaure monetare din perioada
9
cărăşan, prin extensie bănăţean, menţiunile istoricilor dacică (tetradrahme de imitaţie macedoneană), tot la
vechi includ ca limite geografice spre nord râul Tibiscos, Greoni o monedă de bronz datată de specialişti la 336-
10
Timişul, cu izvoarele în munţii de la estul Banatului 335 î.Hr., la Potoc monede din vremea lui Filip II şi
11
Montan, apoi Tigas, identificat cu Bârzava, mult mai la Alexandru cel Mare, alte descoperiri fiind rezultatul
1
nord Marisos, Mureşul, iar în sud Donarisul dacilor, Istrul, săpăturilor arheologice din veacul XIX de la Mercina şi
12
celticul Danuvius, Dunărea, deşi alte opinii coboară la Slatina Nera. Pentru perioada romană şi post-romană,
sanscrită unde „sru” se traduce prin a curge. Pe urmele Repertoriul arheologic (1983) menţionează aşezări şi
spuselor lui Herodot că tracii au multe nume, fiecare după descoperiri la Ilidia (poziţia 15), Oraviţa (20), Potoc
ţinutul locuit, izvoarele antice au păstrat şi menţiuni în (22), Cacova (27), Ciclova (36), Comorâşte (38), Iam
13
legătură cu triburile de albocensi (albocensios în greacă), (68), Din nou Oraviţa (poziţia 99) şi Vărădia (152),
2
saldensi, biefi , biesii (arameicul „vaisya” se traduce prin alături de Greoni şi Berzovia, rod al convieţuirilor,
3
membrii familiei, ai clanului ), ramură a tracilor care simbiozei şi continuităţilor dacice, apoi daco-romane,
4
14
îşi întind locuirea până la izvoarele Mariţei, la sud de din epoca romană, post-romană şi proto-română.
Dunăre. Tot în sudul fluviului, Strabon spune că dacii, „Banatul – scrie un cărăşan de geniu – e provincia cu
5
15
celţii, tracii şi illyrii convieţuiau , iar Dio Casius (Dion romanitatea cea mai pronunţată.”. În scrisoarea către
6
Cassios) afirmă că „dacii locuiesc pe ambele maluri ale Hasdeu, academicianul Mangiuca, fiu al acestor locuri,
Istrosului, dar cei dincoace de fluviu, lângă ţara tribalilor, cetăţean al Oraviţei până la moarte, spunea: „Şi portul
ţin cu plata tributului de Mysia şi se numesc mysi, afară poporului este altul şi, fiindcă locuim părţile următoare
Pag. 63