Page 31 - Revista Morisena_nr_3_2016

MORISENA nr. 3/2016 Revistă trimestrială de istorie

cuvintele: „Pentru paza contra incendiilor“. Stema, rotundă, Prof. Mihaela Zamfir înfiinţează şi o clasă românească, al cărei învăţător a ţie pe teritoriul ei şi cu partidul comunist ajuns la pute-
la fel de culoare galbenă, are pe fundal opt cercuri concentrice, (Variaș) devenit directorul şcolii, Virgil Georgescu. re, România a fost nevoită să facă „jocurile” lui Stalin.
roșii și foarte subțiri, deasupra cărora se întretaie două torțe În timpul dictaturii generalului Antonescu, în Presa românească îl critica în fiecare zi pe Tito, iar în
inversate (cu flacăra în jos). În partea de sus a stemei figurează 1941, s-a adoptat „Legea pentru organizarea sistemu- Banat se construiau cazemate orientate spre Iugosla-
o stea roșie, cu cinci colțuri, iar jos acronimul „F.P.C.I.“ (de la Începuturile școlii românești lui şcolar german în România”, care recunoştea pentru via, în eventualitatea unui război cu ţara vecină. În-
Formația Voluntară de Pază Contra Incendiilor). Lipsește litera această populaţie dreptul de a avea un sistem propriu văţătorii basarabeni, refugiaţi în Banat, se aflau într-o
„V“ de la cuvântul „Voluntară“, ceea ce poate duce la ideea la Variaș de învăţământ. Se înfiinţează Oficiul Şcolar al Popo- situaţie ingrată, deoarece ei părăsiseră ţinuturile natale
că, de fapt, nu mai era vorba de voluntariat). În stânga stemei rului German din România, iar în toamna anului 1942 de teama armatelor ruseşti. De aceea nu le-a fost de-
apar trei dinți dreptunghiulari, simbolizând o roată zimțată și loc uşor autorităţilor comuniste româneşti să considere
încercând să inducă ideea că e vorba de stingerea incendiilor Cercetarea numelor de familie ale populaţiei or- periculoasă prezenţa basarabenilor la graniţa de vest
cu mijloace mecanice. Iar în dreapta figurează un spic, simbol todoxe din Variaş a relevat existenţa românilor în lo- a ţării, pentru că antipatia lor faţă de comuniştii ruşi
al belșugului, hărniciei și proprietății, avuții ce trebuie apărate calitate, alături de sârbi, încă de la începuturile epocii s-ar fi putut transforma uşor în simpatie pentru Tito.
împotriva focului. De lance este legată o panglică cu tricolorul moderne (sec. al XVIII-lea). Românii şi sârbii, fiind de Aceasta a fost cauza pentru care învăţătorii basarabeni
românesc. La data când am realizat fotografia (2009), pe lance, aceeaşi confesiune, au avut în această perioadă atât in- din Variaş au fost obligaţi să plece din localitate, fiind
spre vârf, între steag și panglică mai exista și o coroniță cu stituţia şcolară, cât şi biserica, comune. Din anul 1786, mutaţi spre interiorul ţării. În locul lor, începând cu
tricolorul românesc. în Variaş a fost colonizată o populaţie de origine ger- anul 1949, au fost aduşi alţi învăţători, în special din
Din context reiese că, de fapt, paza contra incendiilor zona Olteniei: N. Pârşan, N. Chiriţă, Elena Georgescu
ființa cel puțin din anul 1880 (conform celor înscrise pe steag), mană, şvabii. Treptat, românii au fost asimilaţi de co- (prin căsătorie Ilinescu) , Vlaiculescu, Augusta Trăi-
1
religionarii sârbi, astfel că, până la sfârşitul secolului al
deci dinainte de „...adunarea generală din 18 Novembrie 1883 XIX-lea comuna Variaş a dobândit un profil etnic sâr- lescu, Eugenia Cordoş, Zoe Vârban, Ecaterina Negru-
în școala, sub președinția Domnului Joan Martin“. Iar steaua ţiu, Petru Apostolescu, Aurelia Petrescu etc.
roșie și denumirea înscrisă pe steag, cu toate că este precizat anul bo-german. În anul 1953, Virgil Georgescu a fost mutat
1880, duc la concluzia că e vorba de un însemn apărut la începutul La începutul secolului al XX-lea, mai cu seamă la şcoala din Igriş. În locul lui a fost numit director la
regimului comunist, când pompierii (voluntari) cenăzeni nu după ce Banatul a fost încorporat României, şi-au fă- şcoala română din Variaş învăţătorul Ioan Carp. Pes-
acceptau ștergerea cu buretele a istoriei, dar nici nu se puteau cut apariţia în Variaş români, cu precădere din zona
împotrivi fățiș noului regim politic. Faptul că s-a păstrat vechea Bihorului, care atraşi de pământul mănos din câmpia te puţin timp, Virgil Georgescu s-a transferat la Liceul
lance, cu plăcuțele metalice cu numele pompierilor voluntari Banatului, munceau la proprietarii germani şi sârbi, fi- şcolile de stat din localităţile cu populaţie germană Teoretic din Periam, unde, calificându-se ca profesor,
de etnie germană din localitate, este un argument în plus. Din ind remuneraţi în special, în produse agricole. O parte s-au predat către această minoritate. Acest lucru s-a a predat muzica, limba rusă şi limba franceză. În anul
nefericire, nepăsarea din anii de după 1989 a dus la decolorarea din aceste familii de români s-au statornicit în Variaş, întâmplat şi la Variaş. Şcoala germană s-a despărţit de 1970 s-a pensionat şi s-a mutat cu familia la Bucureşti,
unei fețe a steagului, dar și la dispariția unor plăcuțe de pe lance. iar copiii lor de vârstă şcolară erau risipiţi în clasele cea română, fiecare având conducere separată. Şcolii oraşul de origine al soţiei. Primul învăţător şi director al
Nu este însă deloc greu de ghicit că, de fapt, s-a dorit inițial germane ale şcolii de stat de atunci, care se afla în clă- româneşti i s-a dat o sală de clasă şi anume ultima din şcolii din Variaş, Virgil Georgescu, a ales să-şi petreacă
ascunderea feței cu steaua roșie. Numai că, paradoxal pentru direa veche a şcolii de astăzi. Alături de români, elevi cea de-a doua aripă, dinspre curte, a clădirii vechi ac- ultimii ani ai vieţii departe de localitatea unde s-a afir-
cel care a dorit să ascundă stema pentru a salva steagul, acum maghiari şi ţigani se găseau în clasele etnicilor germani, tuale. Efectivul acesteia era de 30-35 de elevi, reparti- mat în plan profesional, însă înfăptuirile şi spiritul său
tocmai fața cu stema este cea nedecolorată. Rămâne de văzut iar unii dintre ei şi în clasele şcolii sârbe, care rămăse- zaţi în cele şapte clase ale învăţământului obligatoriu. au rămas vii în memoria românilor varieşeni.
dacă nepăsarea actualilor pompieri voluntari și a administrației se confesională şi îşi avea sediul în apropierea bisericii În această perioadă fiorii războiului se simţeau
locale va continua sub această formă ori steagul va preluat de ortodoxe sârbe. tot mai puternic, au început concentrările, iar învăţăto- Bibliografie:
Primărie pentru a se constitui ca exponat în muzeul local. Cunoscând această situaţie, autorităţile statale rul Virgil Georgescu era periodic chemat la regiment 1. Müller, A., Luchin, M., Monografia Şcolii genera-
Din nefericire, până la introducerea obligativității româneşti înfiinţează în toamna anului şcolar 1936-1937 şi, apoi, după intrarea României în luptă, a fost trimis le din comuna Variaş, judeţul Timiş, Variaş, 1976.
completării unor fișe de incendiu (în ultimii ani), istoria un post pentru şcoală română din Variaş, în care este pe front. În absenţa învăţătorului, procesul instruc- 2. Georgescu, V., Primele începuturi ale şcolii române
pompierilor voluntari cenăzeni nu se mai poate baza pe prea numit învăţătorul Virgil Georgescu. Absolvent al Şco- tiv-educativ a avut de suferit, dar a continuat sub con- din comuna Variaş-Timiş, manuscris existent în „Cartea de
multe lucruri. Ci, parțial, pe documente de genul celor de la lii Normale din Craiova, în primul său an de activitate ducerea preotului ortodox român din localitate. onoare a şcolii”, Variaş, 1976.
Arhivele Naționale, și parțial pe amintiri ale unor pompieri la Variaş, lui Virgil Georgescu i se repartizează clasele În ultima fază a războiului, în martie 1944, 3. Ilinescu, E., Informaţii despre perioada începutu-
voluntari încă în viață. Ideea de democrație a fost și este, din VI-VII germane, având misiunea de a-i învăţa pe elevii aflându-se pe frontul Moldovei, Virgil Georgescu a rilor şcolii româneşti, relatate oral.
păcate, prost înțeleasă și aceasta nu doar când e vorba de incendii. de această etnie limba română. El realiza în acelaşi timp căzut prizonier la ruşi, fiind dat dispărut de camarazii 4. Zamfir, F., Şcoala din Variaş în curgerea timpului,
şi pregătirea premilitară cu tot tineretul şcolar. Popula- săi de luptă. În acele condiţii, la şcoala română din în „Comuna Variaş, spaţiu de convieţuire interetnică şi in-
ţia germană a localităţii a privit cu suspiciune şi ostilita- Variaş a fost numit în locul lui, ca director şi învăţător, terculturală”, Editura Brumar, Timişoara, 2006.
Bibliografie: te această încercare a statului român, legitimă de altfel, Ion Oprescu. După terminarea războiului, efectivele 5. Zamfir, F., Vechimea elementului românesc în
Direcția Județeană Timiș a Arhivelor Naționale, Fond de a-şi face cunoscută limba oficială. Germanii trăiseră şcolare au început să crească, iar învăţători refugiaţi, spaţiul varieşean, în „Oameni, evenimente, tradiţii în Ba-
Tribunalul Timiș-Torontal – Persoane juridice, dosar nr. 25/1929 şi experienţa maghiarizării din perioada austro-ungară în special din Basarabia, au fost numiţi la şcoala din natul de câmpie (II)“, Editura Brumar, Timişoara, 2007.
(nr. 5792/1929). şi, probabil, aceasta îşi pusese amprenta asupra modului Variaş: soţii Nedriţă, surorile Ciobanu, învăţătoarea
Dușan Baiski – Cenad – Studii monografice (ed. a II-a, lor de a fi. Fiind conştient de riscurile noii sale misiuni, Leahu, învăţătorul Oprea.
revăzută și adăugită), Ed. Artpress, 2015, Timișoara. Virgil Georgescu a procedat cu prudenţă şi seriozitate, Înapoindu-se din prizonierat în anul 1948, Virgil Simpozionul internațional pe teme istorice – ediția
luptând pentru a câştiga încrederea şi simpatia elevilor Georgescu îşi reia postul de director. În această pe- I, 15 noiembrie 2014, Cenad
*Actuala comună Cenad, jud. Timiș, a fost împărțită săi de origine germană, dar şi a părinţilor acestora. rioadă începea conflictul dintre Stalin, conducătorul
administrativ în două: Cenadul Mare și Cenadul Vechi. Aceasta Din anul următor, 1938, printr-o dispoziţie mi- U.R.S.S., şi Tito, conducătorul Iugoslaviei, care aveau
până la contopirea din ianuarie 1949, la solicitarea locuitorilor nisterială, Virgil Georgescu este numit director al şcolii viziuni diferite despre construcţia societăţii socialiste. 1 Sora lui Virgil Georgescu. Absolventă a Şcolii Normale din Craiova,
din Cenadul Vechi. de stat. Pe lângă clasele germane, la şcoala de stat se Stalin îl acuza pe Tito că este proamerican şi că a tră- a fost repartizată la Variaş ca învăţătoare în anul 1949. S-a calificat
ulterior ca profesoară de limba română şi istorie. S-a pensionat în anul
„Cenăzeanul“ nr. 1/2016 dat idealurile comuniste. Cu trupe sovietice de ocupa- 1983, de la şcoala din Variaș.

Pag. 28 Pag. 29